Există două posibilităţi prin care se poate acorda graţierea unei persoane condamnate, iar acestea sunt definite în legea privind graţierea.
Articolul 2 din lege spune că graţierea poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică. Aşa că doar şeful statului are puterea să-l scape, individual, pe un condamnat de la detenţie.
Parlamentul în schimb, poate acorda graţierea mai multor persoane, la pachet. Această graţiere este reglementată în constituţia României. La articolul 72 este scris că Parlamentul adoptă legi constituţionale, organice şi ordinare. Iar prin lege organică se reglementează şi acordarea amnistiei sau a graţierii colective.
Procedura este una normală ca pentru orice lege organică, mai întâi se adoptă în birourile permanente ale Camerei şi Senatului, iar apoi în şedinţe de plen trebuie să fie votată pe rând de majoritatea deputaţilor iar apoi de cea a senatorilor. Surse parlamentare spun, însă, că Parlamentul s-ar pune într-o situaţie delicată în raport cu instituţiile europene dacă ar graţia persoane acuzate de corupţie.
Art. 2. − Graţierea poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României, potrivit art. 94 lit. d) din Constituţia României, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituţie.
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(3) Prin lege organică se reglementează:
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective
