Statul va investi în crearea infrastructurii pentru monitorizarea jocurilor de noroc, în condiţiile în care nicio companie privată nu a fost interesată sa preia acest rol. Autorităţile mizează pe faptul că astfel vor obţine venituri suplimentare la buget.
„Până în prezent, deşi există cadrul legal de autorizare şi desfăşurare a activităţii de jocuri de noroc online în România, nu a fost acordată nicio autorizaţie de operator de monitorizare şi raportare în vederea realizării controlului tehnic, monitorizării şi raportării pentru jocurile de noroc on-line. De asemenea, nu a fost identificată o autoritate sau o instituţie de stat căreia să-i fie atribuite competenţele de monitorizare şi raportare pentru jocurile de noroc on-line. Modelul implementat în o serie de state membre ale Uniunii Europene, care exploatează cu succes jocurile de noroc, este cel al autorităţii de monitorizare şi raportare pentru jocurile de noroc", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
Proiectul de ordonanţă prevede că ONJN va „exercita controlul tehnic, monitorizarea şi supravegherea pentru jocurile de noroc de tip pariuri on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă ori mobilă, astfel cum aceste activităţi sunt reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare".
Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc se va înfiinţa în subordinea Guvernului, va avea patrimoniu şi buget propriu, finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, precum şi din fondul de stimulente constituit cu destinaţie specială.
Instituţia va fi condusă de un Comitet de Supraveghere format din 9 membri, 2 executivi (preşedintele şi vicepreşedintele) şi 7 neexecutivi, care vor fi numiţi prin decizia prim-ministrului până la 15 aprilie.
Preşedintele are rang de secretar de stat şi este propus şi numit direct de premier. Vicepreşedintele are rang de subsecretar de stat şi este propus de ministrul Finanţelor.
Ceilalţi membri vor fi propuşi de preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, ministrul Afacerilor Interne, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, secretarul General al Secretariatului General al Guvernului, ministrul Culturii şi ministrul Finanţelor Publice.
Membrii comitetului nu pot ocupa funcţii în structurile sau organele de conducere ale partidelor politice.
„Oficiul se înfiinţează cu un număr maxim de 200 de posturi, prin diminuarea corespunzătoare a numărului de posturi aprobat pentru Ministerul Finanţelor Publice acest număr putând fi modificat ulterior cu încadrarea în numarul total de posturi atribuit Secretariatului General al Guvernului, prin hotărâre a Guvernului", se arată în proiectul de lege.
Potrivit notei de fundamentare publicate de MFP, statul estimează că după modificarea legislaţiei şi înfiinţarea ONJN se va realiza la buget un supliment de venituri de 87 milioane lei în acest an şi câte 117 milioane lei în fiecare din următorii cinci ani.
