Premierul Ludovic Orban a precizat că propunerea MJ de desfiinţare a acestei secţii, în principiu, i se pare o propunere corectă, care de altfel este şi în programul de guvernare.
"Practic angajamentul nostru legat de MCV este de transpunere a recomandărilor, pentru că obiectivul nostru este la un moment dat să punem punct acestui MCV", a afirmat premierul Orban.
Ministrul Predoiu a arătat că decizia Curţii Constituţionale (CCR) privind SIIJ vizează compatibilitatea actului de înfiinţare a acesteia cu Constituţia, iar funcţionalitatea şi competenţele SIIJ exced competenţelor CCR.
"S-a discutat mult în legătură cu o decizie a Curţii Constituţionale prin care a constatat că secţia este constituţională, ceea ce nu contrazice cu nimic ceea ce s-a expus aici pentru că CCR s-a pronunţat cu privire la compatibilitatea cu Constituţia, nu şi cu privire la funcţionalitatea acestei secţii şi la activitatea ei excedând competenţele CCR. Deci nu este nimic contradictoriu între toate aceste critici care au venit din partea magistraţilor, din partea organismelor europene partenere României, care au semnalat viciile de construcţie încă din start, respectiv prevederile din decizia CCR", a afirmat ministrul Predoiu.
El a subliniat că propunerea sa are în vedere şi "dimensiunea externă a activităţii aceste secţii".
"Am reluat că a fost criticată atât de Comisia GRECO, Comisia de la Veneţia şi MCV, dar aş vrea să deschid o perspectivă şi cu privire la anul 2020 în care Comisia Europeană (CE) îşi pune problema introducerii unui mecanism de screening, de monitorizare, de evaluare a statului de drept în toate statele europene. Preşedinţia germană din partea a doua a anului a anunţat că deja va face o prioritate din acest lucru şi noi suntem în poziţia de a elimina cât mai multe critici din Raportul de ţară până la acea dată, astfel încât să nu intervină suprapuneri între MCV şi acel mecanism. Nu mai spun de impactul pe terţe dosare europene din cauza acestor critici pe care încă le înregistrăm în MCV", a spus Predoiu.
Ministrul Justiţiei a afirmat că înfiinţarea acestei secţii, prin legea 207 din 2018 care a modificat legea 304 din 2004, a creat o structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar contextul în care au fost promovate aceste modificări a fost unul plin de tensiune, "fără consultare publică, cu reacţii foarte virulente din partea multor magistraţi care s-au opus modificărilor".
"E adevărat că au fost şi alţii care au avut altă opinie, dar cu o critică foarte clară şi severă din partea partenerilor europeni, începând cu Comisia Europeană, GRECO şi Comisia de la Veneţia. Prin modificarea iniţială s-au stabilit modalităţile de numire a conducerii secţiei şi principiile de funcţionare, o modificare precară, insuficientă pentru a operaţionaliza secţia, ceea ce a determinat MJ condus la vremea aceea de un alt ministru şi vechiul Guvern de a promova ulterior o OUG prin care se aduceau clarificări în primul rând modalităţii de numire a conducerii secţiei, ordonanţă care la rândul ei a stârnit mari nemulţumiri şi critici atât în ţară, cât şi în străinătate. În ceea ce priveşte aceste documente şi recomandări europene la care am făcut referire, în primul rând ele au recomandat ca această secţie să nu fie înfiinţată pentru că s-ar crea o presiune suplimentară asupra magistraţilor în paralel cu presiunile deja create prin alte modificări legislative promovare în anul 2018", a evidenţiat ministrul Predoiu.
Acesta a precizat că s-a recomandat României să reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori, eventual recurgerea la procurori specializaţi ca o soluţie alternativă, recomandare care a fost ignorată.
"S-a arătat că modul în care este structurată această secţie nu poate să conducă la o bună funcţionare a ei şi o combatere eficientă a corupţiei, competenţa stabilită pentru această secţie creând o categorie aparte de cetăţeni care să fie supuşi exclusiv competenţei sale de funcţionare. S-a mai arătat, de asemenea, că modalitatea de funcţionare contravine principiului controlului ierarhic stabilit ca principiu constituţional în Ministerul Public şi în felul acesta eliminarea unei serii întregi de garanţii privind eventuale corecţii care s-ar putea aduce în urma unor eventuale abuzuri, toate aceste critici fiind prealabile operaţionalizării secţiei. Dacă aceasta a fost situaţia înainte de a se înfiinţa secţia, ceea ce a urmat după a confirmat aceste temeri, pentru că o serie de măsuri procesuale luate de această secţiei (s-au retras recursuri făcute de DNA anterior la cauze de mare corupţie, a fost primită şi lăsată deschisă de lucrare practic, ulterior închisă, dar extrem de târziu, o sesizare cu privire la oficiali internaţionali care dispuneau de imunitate diplomatică, în sfârşit, după cum arată chiar raportul de ţară, au fost deschise o serie de acţiuni unor procurori şi judecători care criticau procesul de modificare a legilor justiţiei şi ale codurilor penale la acea dată)", a explicat Predoiu.
Ministrul Justiţiei a mai spus că dincolo de aceste aspecte care ţin de activitatea secţiei în sine, "practic analiza prevederilor legale arată că este o instituţie sui generis care iese din principiile de funcţionare ale ministerului public prin modul de reglementare a funcţionării, prin noţiunea de procuror ierarhic care practic nu se mai subordonează procurorului general, prin faptul că s-a creat de fapt o categorie de cetăţeni care ar putea beneficia, prin jocul reglementărilor, de o imunitate de jurisdicţie totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ".
Predoiu a mai justificat elaborarea Memorandumului şi prin precizarea că în cadrul comisiilor de concurs pentru selecţia conducerii şi a procurorilor din cadrul secţiei, procurorii sunt minoritari, "selecţia urmând a se realiza în special de către judecători, ceea ce ar contraveni principiului separaţiei carierelor".
Guvernul a decis: Secția Specială se desființează
