Comisia Europeană a aprobat, în octombrie, pentru România, o cotă de 75,9 milioane tone de emisii de dioxid de carbon pentru intervalul 2008-2012, mai puţin cu 20,7 la sută faţă de solicitarea Bucureştiului. Planurile naţionale de alocare stabilesc, pentru fiecare stat membru, "plafonul" sau limita din cantitatea totală de CO2 pe care instalaţiile ce intră sub incidenţa schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră le pot emite, precizând numărul exact de certificate de emisii pe care le primeşte fiecare dintre acestea.
România a contestat decizia CE la Curtea Europeană de Justiţie, la sfârşitul anului trecut. România solicită anularea deciziei CE de a reduce cu 20 la sută cotele de emisii de CO2, deoarece "decizia nu este sustenabilă" şi ar putea afecta, prin creşterea costurilor, investiţiile de mediu pe care producătorii industriali sunt obligaţi să le efectueze, a explicat Attila Korodi.
"Cel mai mult va avea de suferit industria energetică, unde costurile vor creşte simţitor. Vor avea de suferit şi industria cimentului, a sticlei şi a hârtiei. Ne temem că producătorii privaţi vor lua decizia de a-şi muta capacităţile industriale în afara României, deoarece pieţe ca Ucraina ar deveni mai atractive", a subliniat ministrul.
Pe de altă parte, potrivit Euronews, Uniunea Europeană ar putea permite României şi Bulgariei să-şi mărească emisiile de gaze cu efect de seră, în cadrul planului de măsuri cu privire la energie şi climă, pe care executivul de la Bruxelles se pregăteşte să-l prezinte public.
Rompres
