Grandomania şi prostul gust domnesc şi după moarte. Cimitirul Bellu, transformat într-un loc în care bogătaşii se întrec în construcţii uriaşe

Cimitirul Bellu, singurul din ţară inclus în circuitul turistic şi ridicat la rangul de muzeu, suferă, pe zi ce trece, schimbări. Printre monumentele de artă ridicate de arhitecţi cu renume precum Ion Mincu, Grigore Cerkez sau Raffaello Romanelli, au început să apară construcţii mai noi, cel puţin din punct de vedere al materialelor folosite. Şi, totul se face după bunul plac al celui care construieşte.

Oricine vrea să-şi ridice o construcţie în cimitirul Bellu o poate face.Ne-o demonstrează afaceristul Marin Bucur şi soţia sa, Daniela. Cine a trecut pe aleea principală din Cimitirul Bellu în ultimul an şi jumătate a putut vedea cum pe partea stângă se ridică o construcţie. Este capela pe care familia Bucur şi-o pregăteşte.

Şi nu este orice capelă. Cu o avere impresionantă, peste 12 milioane de euro, şi proprietăţi de invidiat acum, pe timpul vieţii, familia Bucur vrea ca somnul de veci să-l trăiască tot în lux. Aşa că le-a cerut constructorilor să le facă o capelă cât o biserică.....la propriu.

Iar explicaţia ar fi una simplă: milionarul bucureştean este un cunoscut al presei încă de pe vremea celebrului scandal al armelor de vânătoare pe care Şerban Mihăilescu le-ar fi primit de la consilierul său Fănel Păvălache. Bucur a fost cel care a înregistrat armele pe numele asociaţiei sale de vănătoare. Familia Bucur deţine şi o proprietate importantă în Bucureşti, Casa Capşa, un domeniu agricol de circa 10 mii de hectare în Balta Ialomiţei şi un fond de vănătoare de 19 mii de hectare în Argeş.

Cimitirul Bellu ar trebui protejat, astfel încât să nu se permită construcţii noi, care să nu se încadreze în peisaj, în condiţiile în care cimitirul este singurul din România ridicat la rang de muzeu.