Numai
soldat în garda de onoare de la Cotroceni să nu fi! Şi mai
ales atunci când vine în vizită preşedintele Germaniei.
Nici translator nu e cea mai bună alegere, atunci când nu eşti
capabil să faci o traducere simultană logică. Pentru primirea
oficialului german totul trebuia să arate ca la carte. Până
în ultimul minut s-a făcut curăţenie. Apoi s-a trecut la
inspectarea ţinutelor celor din garda de onoare. Cureaua i-a dat
ceva de muncă unui soldat. Trebuia să şi-o aranjeze, dar îl
încurca arma. A vrut să i-o paseze unui coleg, dar până
la urmă a găsit o soluţie - o prinde între picioare.
Soldatul se apucă meticulos să-şi regleze centura. Şi când
zicea că totul e perfect... şeful îi vede nasturii.
Aranjează iar centura şi nasturii şi răsuflă uşurat.
În
tot acest timp alţii se plictiseau serios. Aşa că se bâţâie,
se scarpină în cap, vorbesc la telefon. Vine însă şi
momentul aşteptat: primirea preşedintelui Germaniei. Horst Kohler
are intenţii bune. Vrea să salute garda de onoare în română.
Nu-i prea iese... ?Bună îîîziua?, zice. Cei
doi încep să discute despre problema Mării Negre, a
Balcanilor de Vest şi despre relaţia dintre cele două state.
La
conferinţa de presă însă traducerea are fracturi de logică.
?Eu cred că...asentiment din cauza sufletului românilor şi
aceste asentiment nu este dictat de capul de intelectuali... şi de
bani... e ceva specific pentru români şi eu cred că astfel
România poate fi şi de folos europenilor?, spune
traducătorul. Dar, una peste alta, întâlnirea dintre
preşedinţii României şi Germaniei a fost o reuşită. 
Observator
