Un tren plin cu benzină a deraiat în Mehedinți. Două vagoane s-au răsturnat. Oamenii sunt evacuați din zonă
Publicat acum 1 ora si 3 minute
În urmă cu câteva zile, Alina Floarea, președintele Asociației de Proprietari a unui bloc din Sectorul 1 al Capitalei, a primit din partea companiei de gaze naturale o notificare, prin care asociației de locatari i se cere să plătească o sumă uriașă de bani drept garanție.
”Valoarea garanției este prețul de piață minus prețul plafonat cu TVA, cantitatea estimată pe trei luni. Nici mai puțin decât 222 de mii de lei. Iese din orice buget pe care ni l-am putea închipui. Noi acești bani nu-i avem în avans”, susține Alina Floarea, potrivit observatornews.ro.
Iar compania și-ar dori aceștia bani drept ”împrumut”.
”Suma va fi restituită nu mai târziu de 15 zile de încasare a sumelor aferente compensărilor stabilite. Îi împrumutăm să-şi achite ei preţul gazelor la nivelul pieţei, până la recuperarea banilor de la Ministerul Energiei”, spune femeia.
Iar cazul nu este singular. Reporterii Observator au cerut o explicație de la compania de energie și au primit următorul răspuns:
”În aceste condiții, în care Guvernul nu plătește, băncile nu ne finanțează și furnizorul a susținut energia livrată către consumatorii din portofoliu, singura variantă posibilă o reprezintă un efort comun cu consumatorii care înțeleg situația din piață”.
Însă experții în energie susțin că astfel de comportamente din partea furnizorului nu sunt normale.
”Pot fi considerate abuzive. De ce? Pentru că i se cere o garanție și o plată în avans, deși este un client bun platnic. Dacă un client constată că furnizorul actual vine cu nişte pretenţii pe care nu le-au discutat, recomandarea este să-și caute urgent un alt furnizor”, spune Silvia Vlăsceanu, expert în energie.
355 de cereri de decontare au fost depuse până în acest moment la ANRE, din partea furnizorilor de energie, în valoare totală de 2,3 miliarde de lei. Însă doar 1,8 miliarde de lei au fost plătiți până acum, restul solicitărilor urmând să fie analizate. Pentru întreaga schemă de compensare, statul ar avea de plătit, până la finalul anului, 16 miliarde de lei.
”Constatăm cu surprindere că sunt furnizori care înregistrează profit. Deci faptul că încasează cu întârziere, nu înseamnă neapărat că sunt într-o situație financiară dezastruoasă”, mai spune Silvia Vlăsceanu.
Compania care a transmis respectivele notificări clienților a avut, în 2021, o cifră de afaceri de 730 de milioane de euro, cu 62% mai mult față de 2020.
