Fostul director de comunicare al Agenţiei Naţionale Antidrog: Din cauza reorganizării Agenţiei au apărut magazinele de vise

În martie anul trecut, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a trecut din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) în cea a Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), în urma unei reorganizări. Astfel, specialiştii au fost direcţionaţi către alte direcţii ale MAI sau IGPR, fondurile europene s-au pierdut, iar actualul conţinut de resurse şi activităţi ale Agenţiei funcţionează în ilegalitate, potrivit fostului director. De asemenea, ţara noastră este singura din lume care a adoptat sistemul trecerii ANA în subordinea Poliţiei Române. Antena3.ro vă prezintă în ce constă campania de reînfiinţare a fostei Agenţii, care a fost lansată pe 3 mai şi prin care se solicită intrarea aceasteia sub tutela Ministerului de Interne. Acţiunea a fost iniţiată de fostul director de comunicare al ANA.

?Campania noastră doreşte să conştientizeze conducerea MAI, Guvernul şi Parlamentul că nu mai este timp de pierdut. Orice zi de întârziere poate aduce o nouă victimă. Este o iniţiativă civică a unor personalităţi care consideră că pasivitatea în lupta cu drogurile este o crimă. Nu avem legatură cu nicio formaţiune politică, nu dorim transformarea acestei probleme într-o dispută între partide?, aşa se arată în mesajul unei petiţii online, prin care Petre Crăciun, fostul director de comunicare al Agenţiei solicită ca ANA să revină la statutul iniţial: să aparţină de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi să îşi redobândească atribuţiile din tot trecutul ei ca agenţie guvernamentală.

Din cauza reorganizării ANA au apărut ?magazinele de vise?

La începutul săptămânii acesteia, pe 3 mai, Petre Crăciun a lansat o petiţie online. Vrea prin aceasta să strângă semnături astfel încât Agenţia Naţională Antidrog (ANA) să-şi reia funcţiile normale.

?România numără peste 500.000 de consumatori de diferite droguri, iar în fiecare an, aproape 30 de tineri mor din cauza unor supradoze. Numai în Capitala există aproape 17.400 de consumatori de heroină injectabilă, forma cea mai periculoasă de consum şi cu şansele cele mai mici de vindecare. Mai ales că vârsta cea mai mică a unui consumator de heroină înregistrat, cu două supradoze la activ, este de 9 ani?, explică Crăciun pentru Antena3.ro.

El adaugă că în penitenciarele din România există 1.455 persoane care execută pedeapsa cu închisoarea pentru infracţiuni sancţionate de legea privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, dintr-un total de 26.807 persoane încarcerate. În acelaşi timp, în ţara noastră nu există nicio comunitate terapeutică, adică un centru rezidential pentru consumatorii de droguri, dar suntem pe locul 4 în Europa la vânzarea de produse etnobotanice.

?Agenţia Naţională Antidrog, instituţia cu cele mai importante atribuţii în domeniul politicilor antidrog, a fost ?reorganizată? în martie 2009, prin trecerea sa din subordinea MAI în cea a Poliţiei Române. Suntem singura ţară din lume care a direcţionat ANA în subordinea Poliţiei. În celelalte ţări, agenţiile de acest gen aparţin de Guvern sau administraţie. Plus că după ce a avut loc reorganizarea ANA a pierdut multe finanţări europene, specialişti pe domeniu şi ulterior au apărut magazinele cu plante etnobotanice?, detaliază Crăciun pentru Antena3.ro.

Ce a pierdut vechea ANA în urma reorganizării

El mai spune pentru Antena3.ro că rolul ANA era de elaborare, monitorizare şi coordonare a politicilor în domeniu, pornind de la studii şi indicatori cheie de evaluare şi că vechea Hotărâre de Guvern (HG), care preciza clar atribuţiile Agenţiei a fost scoasă şi urmată de o ordonanţă de urgenţă care nu are legătură cu obiectivele propriu-zise ale ANA.
?Actuala Agenţie este în ilegalitate, pentru că fosta HG a fost eliminată, iar momentan ea funcţionează în cadrul Poliţiei. Poliţiştii nu pot să trateze toxicomanii, ci persoane specializate, aşa cum au existat în fosta ANA. Prin desfiintarea Agenţiei, anul trecut, s-au mai specialişti formaţi pe parcursul a minim 3 ani şi în care statul român a investit resurse semnificative. În anul 2003, atunci când ANA a fost înfiinţată, în România existau 4 profesionişti formaţi în domeniul adicţiilor. În 2008 erau 300, din care au rămas acum maxim 200, în condiţiile în care specializarea unui singur profesionist în domeniu costă între 10.000 ? 15.000 Euro pe parcursul celor 3 ani?, explică fostul director de comunicare al ANA.

Fonduri europene pierdute şi lipsa participării la evenimentele internaţionale


Alte pierderi semnificative ale Agenţiei reorganizate, din câte spune Petre Crăciun pentru Antena3.ro au fost cele de fonduri comunitare, din mecanismele structurale, în valoare de 10.200.000 Euro, prin nesemnarea unor contracte de finanţare şi care erau destinate creşterii calităţii serviciilor de prevenire şi asistenţă şi îmbunătăţirii capacităţii instituţionale.

De asemenea, ANA a pierdut oportunităţile pentru completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penal, în sensul corelării acestora cu prevederile legilor speciale în domeniul prevenirii traficului şi consumului de droguri.


Dezbaterea despre reînfiinţarea ANA, programată pentru 4 mai, dar scoasă de pe ordinea de zi cu o seară înainte


?România a pierdut şi reprezentaţiile internaţionale la congrese şi seminarii, iar multe scrisori au ajuns la autorităţile noastre cum că ANA actuală are o prezenţă redusă la evenimentele de peste hotare. De asemenea, câteva mii de consumatori de droguri au fost afectaţi direct, prin stoparea programelor cu finanţare europeană şi care aveau obiective privind reinserţia socială. Apoi, ANA şi-a pierdut atribuţiile exact în anul în care a avut loc explozia magazinelor de vise, ceea ce a dus la proliferarea unuia dintre cele mai grave fenomente din ultimii ani, într-o perioadă extrem de scurtă de timp. Astfel, România a ajuns pe locul 4 în Europa în ceea ce priveşte vânzarea produselor etnobotanice?, mai spune Crăciun pentru Antena3.ro.

Anul acesta, Guvernul nu a alocat bani pentru programele de prevenire antidrog, nu s-a mai organizat nicio campanie de informare şi prevenire, nu s-a mai postat niciun material de site-ul ANA din martie 2009. Apoi, au fost abandonate toate canalele de comunicare publica, printre care portalul de informare www.infodrog.ro, Reţeaua Naţională de site-uri ANA, respectiv www.anagov.ro şi care însumeaza 46 de site-uri ale centrelor judetele.


?Marţi, pe 4 mai 2010, de la orele 10.00 Comisia Juridică, Numiri, Disciplină, Imunităţi şi Validări a Senatului României ar fi trebuit să dezbată proiectul de lege referitor la Ordonanţa de Urgenţă prin care Agenţia Naţională Antidrog a fost ?reorganizată în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române?. Practic, desfiinţată. Numai că cu o seară înainte a fost scoasă de cineva de pe ordinea de zi şi astfel nu a mai avut loc dezbaterea. În cazul acestui proiect de lege, Senatul este Camera Decizională, ceea ce înseamnă că avizul acestei comisii conform amendamentul depuse de Ministerul Administraţiei şi Internelor, este decisiv?, concluzionează Crăciun pentru Antena3.ro.


În Rapoartele Europene din perioada 2006-2008, România nu se afla în ?topul? ţărilor în care dinamica şi tendinţele consumului de droguri. Deşi, în anul 2007, numărul persoanelor care au experimentat ?o dată în viaţă? consumul a fost de 300. 000, iar numărul estimat al consumatorilor de heroină injectabilă din Bucureşti scăzuse de la 24.000 la 17.400, în perioada de un an parcursă după desfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog.

Paula Safta, Antena3.ro