„Eram un copil, eram în clasa a treia, iar sora mea era în clasa a şaptea. Dar umilinţa pe care am simţit-o eu, copil, când am văzut că, în miez de noapte, la 3 dimineaţa, nişte oameni înalţi ce îmi păreau nişte monştri îl bumbăceau pe tata acolo, de faţă cu mine şi cu sora mea... Nu înţelegeam, nici tata nu înţelegea ce voiau de la el. Probabi că voiau să vedem şi noi, copiii. Să vadă şi mama ce va urma. L-au scos în pumni din casă şi l-au băgat într-o maşină neagră, parcă”, şi-a amintit actriţa.
„Principala acuzare la adresa tatălui meu a fost că ne-a educat pe mine şi pe sora mea să fim împotriva comunismului. Sora mea îşi făcea lecţiile cu o colegă, fiică tot a unui militar, şi a scris pe marginea unui caiet: «Nu-l vrem conducător pe Stalin». Acea fetiţă s-a dus la tatăl ei, coleg cu tata, şi i-a povestit asta. Probabil că de aici a început totul”, a povestit Florina Cercel la Antena 3.
„Noi n-am ştiut nimic despre tata un an de zile. Nu am putut să aflăm nici măcar dacă mai trăieşte. Din când în când, câte un coleg mai curajos ne arunca pe geamul care dădea în stradă o pâine neagră, care părea din lut şi o bucată de marmeladă, învelită într-un jurnal şi plină de aşchii de lemn”, a mai spus invitata lui Mihai Gâdea.
„Pe mama n-au primit-o nicăieri să lucreze, nici femeie de serviciu, a vândut ce a putut din casă, iar sora mea şi-a sacrificat practic viitorul şi în loc să urmeze cursurile liceului s-a dus la o şcoală tehnică, ca noi trei să trăim din bursa ei amărâtă de la o şcoală zootehnică. Destinul nostru a fost schimbat definitiv, pentru că umilinţa aceea pe care de copil am simţit-o am purtat-o cu mine ani de zile şi o port şi azi”, a încheiat Florina Cercel.
