Pe 5 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, după ce acesta a dispărut şi nu s-a mai prezentat la IPJ Prahova, încălcând astfel termenii controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foşti şefi din Poliţie şi Parchete.
Potrivit unui comunicat al DNA, Sebastian Ghiţă este acuzat în acest ultim dosar că a primit în perioada 2007 - 2014, pentru contracte atribuite de instituţii şi autorităţi publice unor societăţi comerciale din domeniul IT, sume de bani cuprinse între trei şi zece milioane euro.
"În perioada 2007 - 2015, la nivelul instituţiilor publice şi autorităţilor publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, de către mai multe societăţi comerciale cu acest profil de activitate şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale SC International SRL şi SC Asesoft International SA. Pentru încheierea acestor contracte finanţate din bani publici şi fonduri europene, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăţilor comerciale (...) şi ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit de la reprezentanţii firmelor, declarate ulterior câştigătoare ale procedurilor de licitaţie, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituţiilor şi autorităţilor contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii, firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de acesta", se precizează în comunicatul DNA.
Din comunicatul menţionat reiese că, pentru crearea unei aparenţe de legalitate în ceea ce priveşte sumele primite, Ghiţă a indicat, ca modalitate de transfer, simularea unor operaţiuni comerciale. Este vorba de încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăţi, în calitate de beneficiar, cu firme controlate de el, care aparţineau grupului Asesoft/Teamnet, în calitate de furnizor, obiectul contractelor fiind prestarea de servicii IT fictive.
Procurorii mai susţin că lucrările inserate în facturile emise de societăţile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale şi umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative au atestat operaţiuni care nu s-au derulat în realitate.
"Ca urmare a acestui circuit comercial nereal, respectivele societăţi comerciale au virat către societăţile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet contravaloarea aşa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal-economic. Aceşti bani reprezintă contravaloarea influenţei promise şi exercitate de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituţiile subordonate", se mai menţionează în comunicat.
Procurorii arată, de asemenea, că, începând cu anul 2010, Ghiţă, Padiu şi Anastasescu au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, care a continuat să-şi desfăşoare activitatea până în 2014. Grupul infracţional a fost iniţiat şi condus de Ghiţă, iar ceilalţi doi au avut atribuţii bine definite şi repartizate pe membri în cadrul grupului, cu scopul de a obţine foloase materiale prin trafic de influenţă şi spălare de bani.
"Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce priveşte sarcinile membrilor, acestea erau următoarele: Ghiţă Sebastian Aurelian a fost acela care a iniţiat constituirea grupului infracţional organizat şi ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanţilor unor firme IT, în scopul facilitării obţinerii de contracte finanţate din fonduri publice şi derulării în bune condiţii a acestora; Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al SC Teamnet International SA, şi inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian şi să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparenţă de legalitate, prin dispunerea şi/sau semnarea unor documente justificative fictive", se arată în comunicatul DNA.
