Comisia Europeană a propus luni alocarea a 119,7 milioane de euro din rezerva pentru agricultură pentru a sprijini în mod direct fermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia şi România care au fost afectaţi de fenomene climatice nefavorabile excepţionale în primăvară şi la începutul verii, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, potrivit Agerpres.
Astfel, Comisia a propus alocarea a 21,6 milioane de euro României, 10,9 milioane de euro Bulgariei, 46,5 milioane de euro Germaniei, 3,3 milioane de euro Estoniei şi 37,4 milioane de euro Italiei.
Acest lucru va contribui la compensarea fermierilor din aceste ţări care şi-au pierdut o parte din producţie şi, prin urmare, o parte din venituri. Sumele prezentate luni reprezintă un semn de solidaritate a UE cu fermierii afectaţi, care poate fi completată cu până la 200% din fonduri naţionale.
Odată adoptate, autorităţile naţionale vor trebui să distribuie acest ajutor până la 30 aprilie 2025 şi să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali. Statele membre în cauză vor trebui, de asemenea, să notifice Comisiei, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor, în special criteriile utilizate pentru a determina acordarea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, previziunile privind plăţile defalcate pe lună până la sfârşitul lunii aprilie şi nivelul sprijinului suplimentar care urmează să fie acordat. Notificarea ar trebui să includă, de asemenea, măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenţei şi supracompensarea.
Propunerea Comisiei va fi discutată cu toate statele membre înainte ca acestea să decidă cu privire la aprobarea sa în cadrul reuniunii Comitetului pentru organizarea comună a pieţelor agricole din 7 octombrie.
Fermierii din alte state membre au fost afectaţi de fenomene meteorologice extreme în a doua jumătate a verii. Comisia va evalua dacă astfel de daune justifică, de asemenea, asigurarea solidarităţii UE.
"Această propunere de alocare a 120 de milioane de euro din rezerva pentru agricultură a PAC reprezintă o declaraţie fermă de solidaritate a UE cu fermierii care au nevoie de ajutor. Această alocare, care poate fi completată cu până la 200% din fonduri naţionale, poate oferi un sprijin semnificativ fermierilor care au suferit daune şi au pierdut venituri. Fermierii noştri nu sunt singuri în lupta împotriva schimbărilor climatice - ei se pot baza pe sprijinul Comisiei Europene pentru a reacţiona la crize, pentru a se adapta la noile provocări şi pentru a proteja viitorul fermelor şi al familiilor lor", a afirmat comisar pentru agricultură Janusz Wojciechowski.
Barbu: Pentru prima dată vom acorda despăgubiri fermierilor în anul în care s-au produs calamităţile
Fermierii români vor primi un sprijin financiar de peste 21 de milioane de euro pentru culturile de toamnă afectate de secetă, a anunţat, luni, ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
"Veşti bune pentru fermierii afectaţi de secetă după primele negocieri de la Bruxelles! Comisia Europeană ne-a aprobat 21,6 milioane de euro, sprijin financiar pentru fermierii ale căror culturi de toamnă au fost afectate de secetă. Sunt chiar acum la Bruxelles, la Consiliul AgriFish şi continuăm negocierile pentru a primi sprijin financiar din partea Comisiei Europene şi pentru culturile de primăvară, aşa cum este normal", a scris pe pagina sa de Facebook, Florin Barbu.
Acesta a precizat că este pentru prima dată când fermierii primesc despăgubiri în anul în care s-au produs calamităţile.
"Aşa cum am promis, pentru prima dată vom acorda despăgubiri fermierilor afectaţi de secetă în anul în care s-au produs calamităţile, pentru că fermierii noştri au nevoie de sprijin acum pentru a pregăti următorul an agricol", a punctat şeful de la Agricultură.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pentru culturile din toamna anului 2023, peste 16.000 de fermieri au solicitat constatarea şi evaluarea pagubelor la culturi. Au fost încheiate procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor pentru suprafaţa de peste 320.000 hectare, din care peste 200.000 hectare cu grâu.
Cea mai mare parte a acestor suprafeţe sunt afectate până la calamitate totală, cu procente cuprinse între 50% şi 100%, se arată în document.
Pentru celelalte culturi din primăvara anului 2024, în special porumb şi floarea soarelui, plante perene, plantaţii pomicole, plantaţii viticole, sunt înregistrate peste 138.000 de solicitări ale fermierilor pentru constatarea şi evaluarea pagubelor, pentru care se întocmesc procese-verbale, pentru o suprafaţă totală la nivel naţional, de peste 2,2 milioane ha teren agricol.
La mijlocul lunii iulie, ministrul Agriculturii anunţa că fermierii vor putea primi despăgubiri între 200 şi 250 de euro pe hectar pentru culturile distruse de secetă în acest an, suprafaţa calamitată până la acel moment fiind de aproape două milioane de hectare la porumb şi floarea-soarelui şi de 100.000 de hectare la grâu şi rapiţă.
"Avem constituite Comisiile de situaţii de urgenţă la nivelul direcţiilor agricole, prefectură, primărie. Din estimări, calamitatea este undeva la aproape două milioane de hectare la culturile de primăvară, porumb şi floarea-soarelui, şi la 100.000 de hectare la culturile de toamnă, grâu şi rapiţă. Aici procesele verbale sunt finalizate, pentru că nu mai avem decât foarte puţin de recoltat", a afirmat Barbu.
Fondurile totale estimate pentru plata despăgubirilor pe secetă, în opinia ministrului, erau situate între 500 şi 600 de milioane de euro.
