Vama Siret este poartă pentru cei care fug din calea invaziei ruse din Ucraina. Aici, în fiecare zi, sunt imagini sfâşietoare. Mame cu copilaşi în brațe, bătrâni, familii întregi, pe chipurile cărora se citește durerea și disperarea. Niciunul dintre aceştia nu ştiu unde va duce ziua de mâine.
Cu toate acestea, refugiaţii ucraineni au îngeri păzitori, aici, în România. Solidaritatea românilor în fața situaţiei refugiaților din Ucraina s-a arătat în aceste zile a fi un comandament moral pe care mulți dintre noi l-am pus la îndoială de-a lungul anilor.
Românii îi primesc cu brațele deschise pe refugiați, la fel şi o voluntară în vârstă de 60 de ani vorbitoare de limbă ucraineană, care parcurge în fiecare zi 10 kilometri pentru a ajunge la vama Siret.
Mama Dorina este dovada vie de solidaritate fără frontiere. Nicio zi nu trece fără ca această să nu vină să le fie alinare şi sprijin moral celor care sunt nevoiți să plece din țara lor și au nevoie de o îndrumare.
După ce îşi face "norma" de omenie şi solidaritate, mama Dorina se retrage la căsuţa ei, acolo unde o aşteaptă o bunicuţă de 90 de ani. Chiar dacă petrece o zi întreagă în vamă, face pe cât posibil să nu pară obosită. Ea vrea să fie sprijin celor loviţi de soartă. Să le ofere alinare, susţinere şi să le ofere îndrumare.
"În timpurile acestea, nimeni nu are voie să fie obosit", sunt cuvintele mamei Dorina, pline de solidaritate, care ar trebui să ne amintească că toţi formăm o familie mare, indiferent de naţionalitate, etnie, gen sau religie.
- Mamă, nu vrei o cană de ceai sau un sandvici? a întrebat-o un tânăr care venise cu ceai și mâncare în vama de la...
Publicată de Ministerul Afacerilor Interne, Romania pe Vineri, 4 martie 2022
