Elevii din România sunt îndemnați să vină luni la cursuri îmbrăcați în negru, în semn de protest față de decizia Senatului privind introducerea uniformelor școlare obligatorii. Acțiunea este organizată de Consiliul Național al Elevilor, care le cere deputaților să respingă proiectul.
Consiliul Național al Elevilor a anunțat un protest cu haine negre, luni, față de legea care prevede introducerea uniformei obligatorii în învățământul preuniversitar. Reprezentanții elevilor spun că măsura nu va reduce diferențele sociale între elevi, iar soluția este una „comodă”.
Nici părinții nu sunt cu toții de acord cu această lege. Unii cred că este o lege utilă, alții nu o aprobă.
Elevii susțin că acțiunea de astăzi este un mod prin care încearcă să-și facă vocea auzită.
„Pentru noi, acest protest înseamnă să ne facem vocea auzită, pentru că atunci când această lege a fost propusă, Consiliul Elevilor nu a fost invitat la dezbateri și vocea noastră nu a fost auzită. Iar noi, prin acest protest, sperăm că putem să atragem atenția că voia noastră este un factor decisiv în această promulgare a legii”, a explicat o elevă de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara, pentru Antena 3 CNN.
Întrebată ce variante ar exista pentru combaterea bullyingului, eleva a spus că uniforma nu rezolvă problema agresiunilor din școli.
„Păi, niciodată uniforma nu a fost problema. Din punctul nostru de vedere, acest bullying apare din răutatea copiilor. Din păcate, bullying-ul este și dacă avem aceeași vestă, dacă toți suntem îmbrăcați, la fel. Bullying-ul poate apărea pentru că ai un telefon diferit, pentru că papucii tăi sunt diferiți, pentru că coafura ta este altcumva. Iar prin acest bullying noi înțelegem de fapt o agresiune și pentru aceste agresiuni dorim să implementăm, să cerem implementarea unor programe anti-bullying care să-i învețe pe copii”, a mai explicat eleva.
Senatul a votat ca uniformele școlare să devină obligatorii în școli
Senatul a adoptat, luni, 21 septembrie, proiectul care prevede introducerea obligativităţii uniformelor şcolare în învăţământul preuniversitar.
S-au înregistrat 84 de voturi "pentru", 18 "împotrivă" şi patru abţineri.
Propunerea legislativă modifică şi completează Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.
Potrivit noilor prevederi, elevii vor avea obligaţia să se prezinte la cursuri în uniformă şcolară, conform regulamentului unităţii de învăţământ preuniversitar.
Modelele, standardele tehnice şi elementele componente ale uniformelor şcolare se stabilesc de Consiliul de administraţie al fiecărei unităţi de învăţământ, cu acordul consiliului reprezentativ al părinţilor.
Ce spune inițiatorul legii
Inițiatorul legii, deputatul PSD Daniel Zamfir, a declarat că acuzația că legea ar limta dreptul la liberă exprimare este o „manipulare grosolană a useriștilor neomarxiști”.
„O nouă manipulare grosolană a useriștilor neomarxiști se răspândește în rândul elevilor pe tema obligativității ținutelor școlare în instituțiile din învățământul preuniversitar de stat, cum că legea e una de constrângere care limitează dreptul la liberă exprimare, în cazul de față a libertății de a veni la orele de curs în ce vestimentație dorești. Le transmit tuturor elevilor că sub nicio formă legea nu e îndreptată împotriva lor și sunt deschis să avem un dialog să facem legea mai bună”, a scris Zamfir pe Facebook.
Deputatul PSD a declarat că uniforma școlară este „un simbol al apartenenței, mândriei și echității sociale”, iar scopul acesteia este combaterea fenomenului de bullying.
„Cred însă cu tărie că ținuta școlară decentă, adecvată în cadrul școlilor și liceelor nu e nici pe departe o constrângere, ci mai degrabă un simbol al apartenenței, mândriei și echității sociale.
Cred de asemenea că la școală nu trebuie scos în evidență statutul social al părinților și nici apetitul pentru ultimele apariții în materie de modă ale unora cu evidente posibilități materiale, în detrimentul actului de educație.
Evident că impunerea ținutei nu rezolvă pe deplin nici problema bullying-ului și nici a calității actului de învățământ. Dar e un prim pas spre recâștigarea sentimentului de mândrie și apartenență la comunitatea școlară în care elevul a dorit să intre”, a mai spus social-democratul.
Senatul este primul for legislativ sesizat cu proiectul iniţiat de PSD, iar Camera Deputaţilor este decizională.
