Este lipsit de farmec să scriem şi să pronunţăm greşit cuvinte importante din limba română. E ca şi cum avem o apariţie perfectă în societate, haine minunate, accesorii nemaipomenite, până când deschidem gura. Şi spunem „repercursiune".
Ana Iorga a prezentat marți, la rubrica Pe cuvânt, de la Antena 3, topul celor mai cumplite șapte păcate de scriere şi pronunţie.
Spunem corect „reper-cusiune", „nu repercursiune". Cuvântul nu se leagă etimologic şi formal de „incursiune" sau „excursiune", care poate că ne influenţează atunci când adăugăm un R. Aşadar, corect e reper-cusiune.
Şi „preşe-dinţie", nu „preşe-denţie". Preşedinte - preşedinţie, e simplu. Este una dintre cele mai frecvente greşeli.
Corect spunem „cunoştinţă", nu „cunoştiinţă". Ne place nouă ştiinţa, dar „cunoştinţă" nu conţine substantivul „ştiinţă", aşa că nu scriem şi nu pronunţăm cu doi de ”i”.
Dacă vă număraţi printre cei care au „buletin de in-dentitate" sau aveţi cunoştinţe care pretind că au, luaţi degrabă măsuri: spunem „i-dentitate", nu „indentitate". Printr-o nefericită magie, complet nefericită, unii anticipează N-ul din interior şi mai adaugă unul mai devreme. Greşit.
Tot din seria „să mai punem o literă, ca să fim siguri" mai avem formele „complect" şi „a complecta". Uitaţi aceste orori. Spunem şi scriem „complet" şi „a completa", nu complect şi a complecta.
Şi nici nu „trans-versăm", ci „traversăm". A traversa seamănă cu „transversal", dar nu e acelaşi lucru, aşa că nu trebuie să ne lăsăm influenţaţi de forma adjectivului.
Ultimul cuvânt de groază de azi este „celălant". Nu există „celă-lant", doar „celălalt".
Top șapte greșeli de scriere şi pronunţie
Greşit: repercursiune
Corect: repercusiune
Greşit: preşedenţie
Corect: preşedinţie
Greşit: cunoştiinţă
Corect: cunoştinţă
Greşit: indentitate
Corect: identitate
Greşit: complect
Corect: complet
Greşit: a transversa
Corect: a traversa
Greşit: celălant
Corect: celălalt
