Ana Iorga a vorbit la rubrica ''Pe cuvânt'' despre sensurile cuvântului „agrement".
''La ce vă gândiţi când auziţi cuvântul „agrement"? Eu mă gândesc în primul rând la timp liber, plimbare, distracţie. De altfel, chiar spunem „parc de agrement", de exemplu. Cuvântul mai are un sens în română, un anumit tip de acord în domeniul diplomaţiei. Dar recent şi-a mai adăugat un alt sens: acela de acord tehnic în domeniul construcţiilor. Si de aici sensul de acord in general.
În 2016, toata presa de la noi titra: „Comisia de avizare a acordat agrementul pentru copertina Arenei Naţionale". Adică acordul. „Agrementul pentru Arena Naţională, emis în 16 februarie." Uimeşte un pic această utilizare, pare ca nuca în perete, dat fiind că avem substantivul „acord", care poate exprima foarte bine aceeaşi realitate.
Dar avem si exemple recente: „agrementul liderilor PPE faţă de un asemenea scenariu", scrie un site de stiri din republica Moldova.
„Comisia de la Veneţia şi-a exprimat agrementul pentru adoptarea unei ordonanţe." Declara la un moment dat Tudorel Toader si era citat de toata presa. Sensul era: si-a exprimat acordul.
Acest sens de acord este calchiat din engleză, unde „agreement" înseamnă şi „acord la nivelul unor opinii sau sentimente" sau „un acord legal negociat între părţi în privinţa unei acţiuni".
Dacă ne uităm în DEX, observăm că „agrement" nu figurează nici cu sensul de acord în domeniul construcţiilor, nici cu sensul de acord in general. Înseamnă „plăcere, distracție", iar ca termen specializat în diplomaţie se referă la „acordul unui stat cu privire la o persoană propusă ca reprezentant diplomatic al altui stat". Şi este considerat un împrumut din franceză, de la fr. „agrément".