Ana Iorga a vorbit în rubrica „Pe cuvânt” despre calcuri semantice. Sună complicat, dar nu este. Un calc semantic apare atunci când folosim un cuvânt romînesc cu un sens pe care nu îl are în română, îi adăugăm un sens din altă limbă. Asta de multe ori îi scandalizează pe cei care vorbesc corect, care ştiu sensul şi etimologia cuvintelor. Pe ceilalţi îi lasă indiferenţi. Vă amintiţi de „locaţie"? Cum a apărut cuvântul în română cu sensul de loc şi din acel moment România s-a împărţit în 2 tabere? Cei care au îl urau şi cei care au făcut o adevărată pasiune pentru el. E greşit sau nu să spunem: „locaţia întâlnirii", „Conferinţa este în altă locaţie". Vedem acum.
La un moment dat, acum câţiva ani, am început să folosim „locaţie" cu sensul de „loc". Noi aveam cuvîntul în română, dar acest sens l-am preluat din engleză. În română „locaţie" însemna doar „închiriere sau chirie plătită pentru lucruri luate în folosinţă temporară". Şi brusc am început să spunem: „locaţia evenimentului, Care este adresa locaţiei, În ce locaţie va fi concertul?" Lumea a fost la început revoltată. Pînă cînd Dicţionarul explicativ a acceptat acest sens nou şi locaţie cu sensul de loc nu mai este o greşeală.
Acelaşi lucru se întâmplă cu „şansă". În română, „şansa" este o împrejurare favorabilă. Deci e ceva conotat pozitiv. De aceea ne şochează astfel de formulări: "Şansele de îmbolnăvire sunt foarte mari. Există şanse de deces." Şanse de deces? Explicaţia e foarte simplă. Noi l-am împrumutat pe "şansă" din franceză, de la "chance", cu sensul de noroc. Dar acum cuvântul e influenţat de engleză.
Mai multe ne spune Ana Iorga în rubrica „Pe cuvânt”.
