Antena 3 CNN Actualitate Educație Pe cuvânt, cu Ana Iorga: De ce e greșit să folosim formularea ”drept pentru care" în limbajul de zi cu zi

Pe cuvânt, cu Ana Iorga: De ce e greșit să folosim formularea ”drept pentru care" în limbajul de zi cu zi

<1 minut de citit Publicat la 11:19 17 Oct 2017 Modificat la 11:19 17 Oct 2017
o_1bskmk1kp1g4r141rob95mt3988.jpg

Ana Iorga îți dezvăluie, la rubrica ”Pe cuvânt”, de la Previziuni, de ce este greșit să folosim formularea ”drept pentru care" în limbajul de zi cu zi.

„Drept pentru care" e pleonastic, repetitiv. Şi un pic artificial în limbajul comun. Pentru că este o formulare care se foloseşte în limbajul administrativ-juridic. Atunci când vorbim despre chestiuni administrative sau despre fapte care au legătură cu justiţia. Iar în acest domeniu specializat sunt multe formulări pleonastice. Tocmai pentru a repeta informaţia, pentru a nu lăsa loc interpretărilor.

Este formula cu care se încheie un proces-verbal. Sigur vă este familiară, toţi am redactat la un moment dat un proces verbal. 
„Drept pentru care s-a întocmit acest proces-verbal, în atîtea exemplare". 

Din limbajul specializat, formula s-a extins în limbajul comun. Unde nu e corectă. Sau, dacă vreţi, e neadecvată.

Aşa că e nepotrivit să spun: „A întârziat, drept pentru care nu l-am mai aşteptat". Folosesc un pleonasm nejustificat, care are miza lui doar în limbajul specializat.

Avem însă la îndemînă o variantă convenabilă: gruparea „drept care", corectă în limba română şi asemănătoare cu formula juridică. Aşadar pot spune: „A întârziat, drept care nu l-am mai aşteptat".

 

×
x close