Fenomenul a apărut în pandemie, iar părinţii aleg fie să le predea chiar ei lecțiile copiilor, fără ca elevii să mai participe la ore, nici măcar online, potrivit stirileprotv.ro.
"În cazul familiilor care aleg homeschooling nu putem vorbi de abandon școlar propriu-zis.
Părinții români aleg să își înscrie copiii la așa-numite școli-umbrelă, care funcționează în alte state care au acreditat acest sistem de educație. Primesc de acolo programa, primesc și manuale", explică Andreea Ionescu, fondatorul comunității "Părinții cer schimbare".
Părinții apelează la aceste școli-umbrelă din străinătate pentru că, legal, singurii care ar putea face școala de acasă sunt copiii cu probleme de sănătate.
Până în prezent, doar în Timiș, Bihor și Suceava sunt aproximativ 100 de copii în sistem homeschooling sau şcoala de acasă, diferit de şcoala on-line.
Există şi situaţii când părinții nu au timp să se ocupe ei de predarea lecţiilor şi, atunci, angajează la comun un tutore, care să se ocupe în grup, de mai mulți copii.
Specialiții atrag atenția că diferențele între școala clasică și homeschoolong sunt mari - de multe ori, copiii se obișnuiesc să stea prea mult în casă și nu mai socializeaza la fel de bine.
De asemenea, se poate pierde interesul pentru învățat. În plus, sunt părinți care nu au pregătire suficientă pentru întreaga materie școlară.
Ulterior, dacă familia decide să reînscrie copiii la o școală de stat are două variante.
"Există două posibilități - posibilitatea echivalării studiilor făcute în străinatate sau posibilitatea evaluării nivelului de pregătire a copilului pentru a decide în ce clasa este înmatriculat", explică Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.
Dacă nu își echivalează studiile în România, elevii retraşi din şcoli rămân iniţial cu situaţia şcolară neîncheiată, apoi se regăsesc pe listele celor care au abandonat şcoala.
