Criza a dus sistemele de învățământ din întreaga lume la o fragmentare profundă a educației, închiderile școlilor afectând mai mult de 1,6 miliarde de cursanți. În timp ce aproape fiecare țară în lume a oferit oportunități de învățare la distanță pentru elevi, calitatea și acoperirea unor astfel de inițiative au variat foarte mult și, în cel mai bun caz, au fost înlocuitori parțiali.
Acum, 21 de luni mai târziu, școlile rămân închise pentru milioane de copii și tineri și alte milioane sunt în pericol de a nu se mai întoarce niciodată în sala de clasă.
Dovezile tot mai mari legate de impactul închiderii școlilor asupra învățării copiilor descriu o realitate tulburătoare. Pierderile au fost mari și inechitabile: evaluările recente arată că copiii în multe țări au ratat majoritatea sau toate informațiile pe care le-ar fi dobândit de obicei la școală, copii mai mici și mai marginalizați suferind cele mai puternice lacune în educație.
Criza globală a crescut și mai mult decât se estima inițial: această generație de studenți riscă să piardă aproape 17.000 de miliarde de dolari din venituri din cauza închiderii şcolilor ca urmare a pandemiei. Această sumă corespunde unui procent de aproximativ 14% din PIB-ul global actual şi este mai mare decât cele 10.000 de miliarde de dolari estimate în 2020, potrivit unui raport al celor trei instituţii.
În țările cu venituri mici și medii, procentul copiilor care nu sunt în stare să citească şi să înţeleagă un text simplu la vârsta de zece ani - care era deja de peste 50% înainte de pandemie - ar putea ajunge rapid la aproape 70% din cauza închiderii şcolilor şi a calităţii mai slabe a învăţământului la distanţă.
Criza a exacerbat inegalitatea în educație
La nivel global, închiderile parțiale ale școlilor au durat în medie 224 de zile. Dar în țările cu venituri mici și medii, această perioadă a durat mai mult decât în țările cu venituri mari, iar răspunsul a fost de obicei mai puțin eficient. Profesorii din multe țări cu venituri mici și medii au primit sprijin limitat sau deloc pentru tranziția la învățarea la distanță.
Acasă, capacitatea gospodăriilor de a răspunde a variat în funcție de nivelul veniturilor. Copiii din gospodăriile defavorizate nu au putut beneficia de învățământul online la fel ca și colegii lor, adesea din cauza lipsei de electricitate, conectivitate, dispozitive și asistență.
Fetele s-au confruntat cu dificultăţi mai mari în a avea acces la învăţământul la distanţă, pregătirea lor fiind restricţionată de anumite norme sociale, competenţe digitale limitate şi o lipsă de acces la echipamente.
Peste 370 de milioane de copii la nivel global au ratat mesele școlare în timpul închiderii școlilor, pierzând ceea ce este pentru unii dintre ei, singura sursă sigură de hrană şi alimentatie zilnica. Criza de sănătate mintală în rândul tinerilor a atins cote fără precedent.
Progresele de gen sunt amenințate: se estimează că încă 10 milioane de fete sunt expuse riscului de căsătorie timpurie în următorul deceniu și cu risc crescut de a abandona școala.
În ciuda deficiențelor au existat puncte luminoase și inovații. Educația la distanță și hibridă, care a devenit o necesitate atunci când a lovit pandemia, are potențialul de a transforma viitorul sistemelor de învățare
dacă tehnologia este mai bine valorificată iar profesorii instruiți și sprijiniți mai bine de către stat.
Redeschiderea școlilor ar trebui să fie cea mai mare prioritate a țărilor
Costul menținerii școlilor închise este mare și amenință o întreagă generație de copii și tineri în timp ce lărgește disparități pre-pandemice. Redeschiderea școlilor ar trebui să fie, prin urmare, prioritatea principală, întrucât dovezile tot mai mari indică faptul că, dacă sunt luate măsuri adecvate, riscurile pentru copii și personalul din educație pot fi minimizate.
Dar țările trebuie să acționeze acum pentru ca acest lucru să se întâmple, profitând de oportunitatea de a-și îmbunătăți sistemele înainte ca pierderile de învăţare să devină permanente.
Deşi guvernele au pus în aplicare măsuri de ajutor excepţionale pentru a face faţă pandemiei, mai puţin de 3% din aceste fonduri au fost alocate educaţiei, deplâng situaţia cele trei organizaţiile internaţionale într-un comunicat de presă.
