În ultima vreme a apărut o folosire curioasă a substantivului „memorie” la plural, a remarcat Ana Iorga, realizatoarea rubricii Pe cuvânt, de la Antena 3 CNN.
De exemplu: „După acest eveniment, vom rămâne toți cu memorii frumoase” sau „Vino să-ți sărbătorești aniversarea la restaurantul nostru și vom crea împreună memorii frumoase”.
Ori „Evenimentele de familie creează memorii frumoase”. De fapt, autorul a vrut să spună că ne creează amintiri frumoase.
Ce observăm este că „memorie”, substantivul folosit mai sus la plural, este utilizat cu sensul de amintire.
Dacă e bine sau nu, aflăm din dicționar, pentru că nu prea folosim memorii la plural, cu sensul de amintire.
În DEX, substantivul memorie, care are pluralul memorii, are ca prim sens proces psihic care constă în tipărirea, recunoașterea și reproducere a senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor, cunoștințelor din trecut.
Minte mai poate fi memorie, considerată ca sediu al procesului de memorare.
Ca locuțiune adverbială, putem avea „din memorie”, adică pe de rost, din aducere aminte.
Apoi, mai există un al doilea sens, de amintire, pe care posteritatea o păstrează oamenilor iluștri sau evenimentelor de seamă. Este vorba de amintirea pe care o păstrează unei personalități, adică în memoria cuiva, mai curând spre aducere aminte, omagiu.
Mai avem și un al treilea sens în dicționarul explicativ pentru memorie, şi anume cea a unui dispozitiv electronic.
Așadar, „memorii” la plural are un sens extrem de bine stabilit și stabil în limba română, și anume o lucrare în care autorul notează amintiri, a concluzionat Ana Iorga.
Memorii - cu sensul de amintiri este ceva neobișnuit folosit în limba română și a ajuns utilizat aşa cel mai probabil din engleză, unde „memory” are sensul de amintiri.
