Aplicaţia prin care lingviştii monitorizează limba română din presă

Jurnaliştii nu prea mai scriu cu diacritice, sunt multe greşeli de tehnoredactare, greşim scrierea lui niciun, facem incorect acordul articolului genitival al, separăm prefixoidele de baza lor. Sunt doar câteva dintre greşelile frecvente pe care le analizează acum o aplicaţie nouă.

Despre ea vorbim azi. S-a lansat cusurgiu.ro, o aplicaţie prin care lingviştii monitorizează limba română din presă. Cum se scrie la ziar şi cum se scrie pe site-urile televiziunilor, găsiţi exemple multe pe cusurgiu.ro. Vă puteţi implica şi dumneavoastră. 

Proiectul este realizat de o echipă de lingviști de la Institutul de Lingvistică al Academiei Romane și de membri ai Asociației Dexonline. Demersul este coordonat de Ana-Maria Barbu, cercetător științific la Institutul de Lingvistică.

Membrii Asociației Dexonline și unul dintre fondatorii ei, Radu Borza, au dezvoltat aplicația Cusurgiu și baza de date, care conține acum peste 500 de articole şi 900 de greșeli semnalate. Lingviştii au monitorizat presa timp de un an: din vara anului trecut până acum.

 Aşa arată site-ul. Ne place numele pentru că pare că autorii caută nod în papura jurnaliştilor. Adevarul e că sunt multe greşeli grave semnalate şi ideea poiectului e să fie înţelese şi corectate, iar micile cusururi de tehnoredactare să fie îndreptate înainte ca un text să fie publicat online.

Iată ce spun autorii: "Aceasta este aplicația celor care vor să vadă în presă că limba română este folosită impecabil. Ea îi vizează pe jurnaliștii care nu-și citesc articolele înainte de a le publica și redacțiile care-i consideră pe corectori inutili." Puteti participa concret la acest demers dacă solicitaţi calitatea de utilizator la: [email protected].

După o perioadă de testare, veţi avea nume de utilizator şi parolă şi veţi putea publica dumneavoastră un link către un articol, citatele în care aţi identificat greşeli, descrierea greşelii şi eventual o evaluare generală a articolului.

Contribuiți astfel la o bază de date care poate fi consultată apoi după diferite criterii: tipuri de greșeală, publicație, dată de raportare. Redacţiile pot primi acces la această bază de date să poată vedea greşelile care le privesc.

Periodic, autorii vor face şi un clasament al publicaţiilor online în funcţie de gradul de respect faţă de limba română. 

Sper că v-am făcut curioşi. Vă mai spun doar atât: primul raport de monitorizare îl puteţi consulta AICI.

Este un document foarte util, făcut public de autorii proiectului.