Rezultate LOTO 6/49, Loto 5/40 și Joker de joi, 21 noiembrie. Numerele extrase și premiile puse în joc
Publicat acum 9 ore si 18 minute
Ele sunt folosite atât pentru survolarea zonelor în care s-a solicitat ajutor şi localizarea victimelor, cât şi pentru generarea de semnal mobil în zonele montane greu accesibile.
Flota de drone Vodafone folosită de salvatori este, însă, mult mai extinsă.
"Pentru zonele cu ape din munţi am introdus o suită întreagă de soluţii tehnologice inovatoare, cum ar fi drone subacvatice, colac automat de salvare, drone care sunt capabile să transporte echipamente medicale sau veste de salvare. Toate acestea pentru a scădea timpii de salvare, de căutare şi recuperare, şi a găsi persoanele în viaţă", a declarat Ciprian Zamfirescu, Head of Innovation Vodafone.
Cum funcţionează aceste echipamente?
"În cazul în care identificăm o persoană în larg, folosind inteligenţa artificială, trimitem o dronă echipată cu o vestă de salvare împăturită, iar în momentul în care persoana a fost identificată, dăm drumul automat din controller la vestă, care în contact cu apa se umflă şi, în acel moment, persoana este salvată. În acelaşi timp, folosim un colac automat de salvare, cu două motoare electrice, care este capabil să salveze de şase ori mai rapid ca un salvator uman. Poate fi aruncat din elicopter sau trimis de pe mal, sau dintr-o barcă", a explicat Ciprian Zamfirescu.
Dronele pot fi utilizate în mai multe domenii, evident adaptate acestora.
"Vorbim de inspecţii pentru panourile fotovoltaice, inspecţii de linie de înaltă tensiune, vorbim de digitalizarea clădirilor şi inspecţii ale acoperişurilor, inclusiv identificarea potenţialului solar, drumuri, poduri, inclusiv putem să numărăm câţi copaci există într-un oraş, câte bănci, câte străzi şi câte gropi există pe o anumită şosea", a precizat Ciprian Zamfirescu, Head of Innovation Vodafone.
Datele pe care le colectează aceste drone sunt procesate pe platforme dedicate pentru fiecare industrie.
"Sunt antrenaţi algoritmi în funcţie de ce ne dorim să identificăm. Dacă avem o pală de turbină eoliană, care are o fisură, antrenăm algoritmul cu aceste tipuri de fisuri. Dacă avem un hotspot, o zonă foarte încinsă într-un panou fotovoltaic, de asemenea, algoritmul poate să identifice automat această zonă. Şi, bineînţeles, în zona de agricultură de precizie, putem să ştim dacă avem o cultură solidă şi safe în zona de rapiţă, floarea-soarelui, porumb, grâu sau alte plante care ne asigură traiul zilnic", a mai declarat Ciprian Zamfirescu.
