Cei mai expuşi la pericole în aceste zile cu temperaturi crescute sunt copiii şi bătrânii care se pot trezi epuizaţi termic. În aceeaşi grupă de risc se află şi bolnavii de inimă, obezii, cei care locuiesc la ultimul etaj la bloc sau au autoturisme fără aer condiţionat.
"Patru măsuri ce vă pot salva viaţa pe caniculă. Atenție! E risc maxim de epuizare termică. Copiii sunt primii afectați. Anul trecut cinci pacienți nu au supraviețuit. Și urmează temperaturi de peste 35 de grade.
Atunci când apar simptomele legate de expunerea la caldură (crampe de căldură, insolaţie, epuizarea termică) trebuie:
1. Repaus într-un spaţiu umbrit şi răcoros.
2. Consum de lichide: apă, sucuri de fructe, ceaiuri, iaurt.
3. Scăderea temperaturii corpului (prin udat şi ventilat);
4. Activitatea fizică se reia doar după câteva ore.
Dacă manifestarile nu dispar rapid sau se agravează:
1. Sunaţi la 112.
2. Îndreptaţi-vă spre cea mai apropiată Unitate de Primire a Urgenţelor.
Ciuhodaru: Închideţi geamurile când e foarte cald. Nu gătiţi după-amiaza
Temperaturile crescute chiar şi pe durata nopţii duc la apariţia epuizarii termice:
1. Nedecelată şi netratată la timp, epuizarea termică evoluează spre forme clincice severe ce pot merge până la şoc termic şi deces.
2. Apare prin depăşirea posibilităţilor de adaptare a organismului la temperaturi ce se menţin crescute pe durata a mai multe zile.
3. Se manifestă prin apariția a trei categorii de semne:
a) neuro-psihice precum oboseala marcată, astenie, apatie, somnolenţă, cefalee, ameţeli, însoţite de cele
b) tegumentare precum transpiraţii excesive, horpilaţii (piele de "gaină") şi
c) cardiovasculare uneori severe, hipotensiunea ortostatică (cădere tensională la ridicarea în picioare) şi tahicardie.
4. Cei mai afectaţi de epuizarea termică sunt copii şi vârstnicii, pacienţii cu patologie cardiovasculară şi obezii, precum şi cei care stau în apartamentele încinse de la ultimul etaj sau în autoturismele fără aer condiţionat.
5. Tratamentul constă în scăderea temperaturii corpului prin: consumul de lichide reci (!Nu alcool), duşuri reci sau utilizare de prosoape umede şi ventilaţie (!Nu aplicaţi alcool pe piele), odihnă într-un mediu răcoros, eventual cu aer condiţionat), cu picioarele ridicate peste nivelul inimii.
6. Pentru a nu ajunge în astfel de situaţii nu ţineţi geamurile deschise când este foarte cald şi nu gătiţi la orele amiezii. Aerisiţi la primele ore ale diminteţii, utilizând curenţi de aer, evitaţi utilizarea electrocasnicelor ce generează căldură şi împiedicaţi acţiunea razelor solare prin jaluzele, materiale textile ude. Dacă nu aveţi aer condiţionat petreceţi câteva ore zilnic în spaţiile publice răcoroase", a scris medicul Tudor Ciuhodaru, joi, pe pagina sa de Facebook.
