Copilul a dezvoltat un sindrom multisistemic, care a fost observat în întrega lume la poulația tânără care s-a infectat cu COVID-19. Mai exact, este vorba despre manifestări inflamatorii la nivelul miocardului, numite miocardite sau la nivelul vaselor de sânge, numite vasculite. Aceste complicații au fost des întâlnite în rândul copiilor infectați cu noul coronavirus, scrie newsweek.
Doctorul Radu Țincu a explicat motivele pentru care copii se confruntă cu aceste complicații în urma infecției cu noul coronavirus:
„Prima ipoteza postulează faptul că Sars-Cov-2 reprezintă un trigger pentru sistemul imunitar, declanșând o activare a căilor imune și inflamatorii. Prin această activare se eliberează molecule proinflamatorii în exces care încep să devină agresive pentru propriile structuri ale organismului. Dacă în prima fază aceste molecule încearcă să lupte împotriva virusului, cu cât calea inflamatorie se activează și mai mult, cu atât citokinele eliberate agresionează structurile normale ale organismului uman. Se pare că această activare anormală și în exces este generată de un anumit mimetism molecular, în care componente ale virusului reușesc să “păcălească” organismul să genereze în exces și total disproporționat citokine proinflamatorii”.
Medicul a mai punctat faptul că un dezechilibru imunitar în perioada de convalescență ppate duce la astfekl de complicații: „A două ipoteză a pornit de la o altă observație extrem de interesantă prin care s-a constatat faptul că pacienții pediatrici care au dezvoltat această complicație se aflau în faza de convalescență după infecția cu Sars-Cov-2. Perioada medie de apariție a sindromului este la 42 de zile de la momentul infecției virale. În sprijinul acestei ipoteze se conturează ideea că noul coronavirus produce un dezechilibru imunitar care ulterior predispune organismul la o astfel de reacție anormală atunci când întâlnește o nouă agresiune”, a explicat medicul.
Riscul genetic, un factor extrem de important
O a treia ipoteză este riscul genetic, acest sindrom nefiind ăntâlnit la populația asiatică: „A treia ipoteza face referire la riscul genetic de a dezvolta această complicație particulară și rară. Statisticile internaționale concluzionează faptul că sindromul inflamator multisistemic nu a fost regăsit la populația asiatică.Această diferență generată de structura genetică populațională a stat la baza teoriei care aduce în prim plan posibilitatea unei condiționări genetice în dezvoltarea inflamației.
A patra ipoteza și cea mai recentă ne spune faptul că există posibilitatea că nu toate virusurile Sars-Cov-2 să genereze acest sindrom, ci doar unele variante ale virusului să fie capabile să inițieze răspunsul autoinflamator sistemic. Pentru a elucida această idee se relizarea fenotiparea, adică identificarea formei virale la cei care au dezvoltat această complicație”, a concluzionat dr. Radu Țincu pentru newsweek.
