DOSARUL REŢETELOR FALSE: Farmaciile Dona, implicate în fraudarea CNAS

Procurorii au cerut Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a 12 persoane reţinute în dosarul reţetelor false. Printre acestea sunt mai mulţi şefi de farmacii din lanţul Dona, un medic psihiatru şi administratori ai unor firme, scrie Mediafax.

În dosarul eliberării de reţete false, în care medici şi farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice sunt acuzaţi că au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false şi au produs astfel un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au emis, marţi, ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore faţă de 13 inculpaţi. Surse judiciare au declarat că este vorba de lanţul farmaceutic Dona.

Procurorii au propus arestarea preventivă a 12 dintre cei 13 reţinuţi, respectiv a lui Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, Adriana Liliana Craina, Geta Vecserdi, Mihaela Munteanu, Cristina Daniela Sescu, Gabriel Sescu, Laurenţiu-Aurelian Sescu, Maria Mirabela Sescu, Sorin Gelu Pătraşcu, Mirela Gabriela Mihai, Anca Mihaela Solomon şi Claudia Elena Şerban, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti. Majoritatea au fost acuzate de înșelăciune în formă continuată și complicitate la spălarea banilor în formă continuată, precum și dare de mită.

Instanţa Tribunalului Bucureşti urmează să să decidă dacă cei 12 vor fi arestaţi preventiv pentru 29 de zile.

Potrivit procurorilor, medicii şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.

Totodată, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate.