După ce a măturat Spania, potopul lovește și Portugalia. Climatolog: „Nu este exclus să avem și noi astfel de fenomene extreme”
Publicat acum 5 ore si 44 minute
Procurorii care au instrumentat dosarul FNI şi celelalte dosare în care este implicat Sorin Ovidiu Vîntu vor fi cercetaţi de CSM. Inspecţia Judiciară a Consiliului s-a sesizat din oficiu, în urma redeschiderii cazului.
Cel care a solicitat autorităţilor române redeschiderea dosarului FNI este Nicolae Popa, condamnat la 15 ani de detenţie pentru prăbuşirea Findului Naţional de Investiţii.
Sorin Ovidiu Vîntu a anunţat că va face o declaraţie de presă în cursul acestei zile.
CITIŢI COMUNICATUL EMIS DE MINISTERUL PUBLIC
"La propunerea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, în considerarea dosarelor aflate pe rolul acesteia, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani de către Sorin Ovidiu Vîntu, precum şi a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Naţional de Investiţii formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, au fost analizate cauzele soluţionate anterior de Ministerul Public, având ca obiect fraudarea FNI sau infracţiuni de spălare de bani presupus a fi comise de Vîntu, fiind identificate următoarele dosare: 1. Dosarele penale nr.372/D/P/2004 şi nr.374/D/P/2004 - care au vizat generarea unor pagube în patrimoniul investitorilor FNI; 2. Dosarul penal nr.76/P/2005 - privind prejudicierea Băncii Agricole SA; 3. Dosarul penal nr.754/D/P/2006 - privind constituirea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) SA; 4. Dosarul penal nr.34/D/P/2005 - privind falimentul Băncii Române de Scont", arată Ministerul Public.
Potrivit analizei de ansamblu a dosarelor, parcursul acestora este similar, fiind identificate numeroase încălcări ale normelor de procedură, dispoziţii repetate de disjungere a cauzei cu privire la unele persoane cercetate şi soluţii atipice pentru practica organelor judiciare.
Ioana Maria Vlas, despre redeschiderea dosarului FNI
Ministerul Public mai spune că punctul de convergenţă al cauzelor de mai sus constă în aceea că activităţile au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului Gelsor, controlat, direct sau prin persoane interpuse, de Vîntu.
"Faptele săvârşite au vizat, în esenţă, configurarea şi exploatarea într-o perioadă îndelungată de timp a unor fluxuri financiare ilicite, utilizând practic aceleaşi modalităţi de operare şi implicând aceleaşi persoane şi instituţii. Separarea artificială a dosarelor a condus la ignorarea legăturilor temporale şi de cauzalitate, astfel încât cercetările s-au limitat la lămurirea parţială a circumstanţelor în care au fost comise faptele", explică sursa citată.
În plus, expertizele realizate nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obţinute şi modul de direcţionare a acestora, deşi acest aspect era de esenţa aflării adevărului, se mai arată în comunicatul emis de Ministerul Public.
Peste 300.000 de oameni şi-au pierdut banii depuşi la Fondul Naţional de Investiţii. Administratorii schemei piramidale au fraudat aproape 400 de milioane de euro. Depunătorii au fost amăgiţi cu câştiguri fabuloase, iar cei care îşi retrăgeau banii erau plătiţi din sumele depuse de noii participanţi şi nu din câştig. Numărul mare al păgubiţilor se explică şi prin asocierea FNI cu CEC. Garanţia din partea statului a făcut ca numărul celor care şi-au depus banii la FNI să crească exponenţial.
