Traian Băsescu este el însuşi ''puşcăriabil'', aşa cum îi place să îşi eticheteze adversarii. Cel puţin trei dosare îl pot înfunda după ce îşi temină mandatul.
Sau poate chiar mai devreme, având în vedere că CCR dă de înţeles că imunitatea lui Băsescu nu e chiar aşa intangibilă. Antena 3 face astăzi recapitularea dosarelor care îi dau fiori reci lui Băsescu.
Flota este cel mai răsunător proces al lui Train Băsescu. Şeful statului este acuzat, alături de alte câteva zeci de persoane, de prejudicierea statului român cu peste 11.000 de miliarde de lei, după vânzarea a 16 nave, în perioada 1991 - 2000. Traian Băsescu a fost trimis în judecată în acest dosar, dar cauza a fost blocată după ce acesta a devenit preşedinte. la scurt timp după ce Băsescu a ajuns la Palatul Cotroceni, dosarul a fost retrimis de Înalta Curte la DNA, din cauza unor vicii de procedură. Cauza a fost pusă la păstrare după ce procurorul şef la DNA de la acea vreme Daniel Morar a invocat faptul că Traian Băsescu are imunitate.
„Casa din Mihăileanu" este un alt dosar celebru. Cauza priveşte modul în care acesta şi-a repartizat o casă, în perioada în care era primar. Băsescu nu ar fi avut dreptul să beneficieze de o repartiţie de la stat, în condiţiile în care mai primise o casă în Constanţa şi era chiriaş într-o casă administrată de RAAPPS. În februarie 2003, Traian Băsescu a cumpărat casa din Mihăileanu, în baza Legii 112. Însă legea interzice cumpărarea unei case de către un chiriaş care are sau a avut şi a înstrăinat o altă locuinţă. Iar exact într-o asemenea situaţie se afla Traian Băsescu. În octombrie 2002, devenise proprietarul unei vile din Otopeni, pe care i-a donat-o fiicei sale, Ioana, o lună mai târziu.
Dosarul imobilului din Mihăileanu a dispărut din arhiva Primăriei. Surse din primărie citate de Jurnalul Naţional susţin că aceste acte ar fi dispărut atunci când Traian Băsescu a plecat de la Primăria Capitalei, în anul 2004. Iar în lipsa lor, Parchetul a dat NUP.
Traian Băsescu a fost cercetat şi într-un dosar pentru spălare de bani, dar care a fost suspendat, după ce a devenit preşedinte. Cauza priveşte tranzacţiile imobiliare cu omul de afaceri Costel Căşuneanu. Astfel, în august 2000, Traian Băsescu a cumpărat un teren în Băneasa, de 3.700 mp, cu 1,4 miliarde de lei vechi. În aceeaşi perioadă, afaceristul a luat, de la acelaşi proprietar, un teren identic pe care a dat de 4 ori mai mult. Peste doi ani, Traian Băsescu i-a vândut terenul cumnatei afaceristului cu 12 miliarde de lei. Însă Sectia de urmarire penala a Parchetului general i-a dat NUP lui Basescu pentru acuzatiile de luare de mita si spalare de bani.
Retrocedarea Parcului Bordei
Isteria retrocedării Parcului Bordei a început tot cu Traian Băsescu. În septembrie 2003 fostul primar al Capitalei a semnat dispoziţiile de retrocedare fără a le mai supune votului Consiliului General. Dădea Parcul Bordei în schimbul Satului Francez. A urmat un schimb de terenuri parafat în mandatul de primar al lui Adriean Videanu. S-a ajuns la proces, iar după 10 ani de judecată omul de afaceri Costel Constanda a câştigat despăgubiri record de 165 de milioane de euro în procesul cu Primăria.
Redeschiderea dosarului ALRO ar putea fi un nou motiv de îngrijorare pentru şeful statului. Dosarul ALRO a fost deschis în 2007. Motivul - suspiciuni de subminare a economiei naţionale. Timp de 3 luni, procurorii de la Parchetul General au interceptat oameni politici, străini şi afacerişti. Anchetatorii voiau să afle dacă grupul Marco, cel care deţinea fabrica ALRO, şi-a dezvoltat reţele de sprijin la cel mai înalt nivel pentru obţinerea de contracte şi energie ieftină. Interceptările însumează acum 42 de volume şi arată legături importante între asociaţii de la ALRO şi lumea politică.
Ultimul dosar care a făcut valuri este cel în care e implicată Gabriela Firea. Scandalul a început în aprilie anul acesta după ce preşedintele a numit+o pe Gabriela Firea şantajista de profesie şi a ameninţat+o.
Firea a depus la Parchet o plângere pentru ameninţare şi şantaj. În plus, 176 de parlamentari au semnat un denunţ de şantaj împotriva preşedintelui. Parchetul a dispus urmărirea penală, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, invocându-se din nou faptul că preşedintele ar avea imunitate.
Declaratiile facute de Traian Basescu de-a lungul mandatului de presedinte au fost de mai multe ori obiectul analizei CNCD.
Primul avertisment primit de la Consiliu a fost in 2007 după ce jignit o jurnalistă de la Antena 3.
Presedintele a atacat verdictul in instanta, iar Înalta Curte a decis ca expresia "tiganca imputita" este discriminare, dar nu reprezinta o contraventie, motiv pentru care magistratii au anulat sanctiunea.
Băsescu a fost reclamat si pentru declaratiile facute in septembrie 2007 la iesirea din Spitalul Militar Central, unde fusese operat. "In sfarsit am vazut si eu un armean bun a spus preşedintele care după aceea s-a corectat, numindu-l pe doctor ...competent. Consiliul a decis ca Traian Basescu nu este vinovat de discriminare in acest caz.
In 2011, presedintele a fost sanctionat cu avertisment in doua dosare discutate de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Unul a avut ca obiect declaratiile referitoare la "tiganii care cersesc" in Finlanda si celalalt declaratiile referitoare la "urmasii cu dizabilitati" ai unui monarh.
Preşedintele a fost amendat cu 600 de lei pentru declaraţiile făcute în noiembrie 2010, la Ljubljana, privind romii nomazi, despre care a afirmat că "mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură". Băsescu a cerut în instanţă anularea amenzii, însă Curtea de Apel Bucureşti i-a respins acţiunea.
În urmă cu o săptămână Traian Băsescu a fost din nou reclamat la CNCD după ce făcut o serie de declaraţii privind clanurile de romi.
