Industria hotelieră critică ordonanța „trenuleț”: „Va avea un impact devastator asupra turismului”
Publicat acum 5 ore si 47 minute
În schimb, Barack Obama, senator de Illinois şi fost avocat pentru Drepturile Omului, are avantajul de a fi câştigat mai mulţi delegaţi de partea sa. Obama, al cărui tată este originar din Kenya, este considerat de către experţi a fi primul candidat afro-american cu şanse reale de a câştiga alegerile prezidenţiale. De cealaltă parte a baricadei, republicanii vor înfrunta prezidenţialele, cel mai probabil, cu John McCain, senator al statului Arizona, fost luptător în războiul din Vietnam, unde a fost capturat şi ţinut prizonier timp de cinci ani. McCain a candidat la preşedinţia SUA şi în anul 2000, iar acum ar putea deveni cel mai în vârstă preşedinte al SUA. Cele mai mici şanse la preşedinţie le are fostul guvernator al Arkansas, Mike Huckabee, care nu se dă însă deocamdată bătut.
Sistemul prin care este ales preşedintele combină cerinţele constituţionale şi de statut, regulile partidelor naţionale şi din fiecare stat, tradiţii politice şi practici moderne. După cum se stabileşte în Constituţia SUA, alegerea preşedintelui este făcută de către electorii aleşi în fiecare stat. Autoritatea care ia decizia finală în alegerea viitorului preşedinte SUA este colegiul electoral, care cuprinde electori din fiecare stat, numărul acestora fiind egal cu reprezentanţii fiecărui stat în Casa Reprezentanţilor şi în Senat. Toate statele (cu excepţia a două dintre ele) oferă voturile electorale pe principiul ?câştigătorul primeşte tot? candidatului care a primit cele mai multe voturi ale populaţiei din statul respectiv.
Astăzi, Hillary Clinton
Cea mai strânsă luptă electorală se dă anul acesta în tabăra democrată, unde Hillary Clinton şi Barack Obama erau cot la cot în sondaje încă dinainte de cele mai importante alegeri preliminare pentru scrutinul prezidenţial din 4 noiembrie 2008. Decizia finală privind candidatul pe care democraţii îl vor arunca în cursa pentru Casa Albă va fi luată însă la Convenţia din luna august, iar republicanii vor alege la Convenţia prevăzută pentru luna septembrie. Astfel, Hillary Clinton ar putea deveni prima femeie preşedinte a Statelor Unite.
Spre deosebire de toate celelalte persoane angajate în cursa electorală, Hillary Clinton a pornit cu un atu foarte important: cunoaşte din interior viaţa de la casa Albă şi jocurile politice. Cota sa de popularitate era oricum ridicată şi până să intre cu toate forţele pe arena politică, iar prestaţia sa ulterioară ca senator de New York nu a făcut decât să sporească aceste avantaje.
Născută la Chicago, statul Illinois, Hillary Diane Rodham Clinton împlineşte anul acesta 61 de ani. La 17 ani, ea s-a implicat pentru prima dată în politică, mai exact în campania prezidenţială a senatorului republican de Arizona, Barry Goldwater. În colegiu şi facultate, Hillary a rămas consecventă convingerilor republicane, însă atunci când Richard Nixon a fost nominalizat candidat la preşedinţie, acestea au fost zdruncinate, iar ea s-a întors către ideologia democrată.
În 1975, ea s-a căsătorit cu Bill Clinton. Înainte de fi prima doamnă a Americii, a fost prima doamnă de Arkansas, soţul său fiind guvernator al statului. După ce Bill Clinton a câştigat alegerile prezidenţiale din 1992, Hillary s-a implicat în activităţile politice cu tot sufletul şi cu toată priceperea. A fost alături de soţul ei în momente grele, când acesta a fost ameninţat cu justiţia pentru afacerea Whitewater. Mai mult, Hillary Clinton a impresionat America şi o lume întreagă prin tăria de caracter cu care a traversat scandalul relaţiilor lui Bill cu stagiara Monica Lewinsky şi cu alte nenumărate femei.
În noiembrie 2000, ea a fost aleasă senator de New York, iar anul trecut, prestigioasa revistă Forbes a clasat-o pe locul 25 între cele mai puternice femei din lume.
Platforma politică
În anul 1993, Hillary Clinton a condus un grup care a creat o propunere pentru legislaţia menită să ofere servicii medicale generale tuturor cetăţenilor americani. Proiectele respective nu au fost adoptate, însă ea a păstrat problema serviciilor medicale universale drept unul dintre scopurile sale politice principale. Un alt punct pe agenda sa politică îl constituie schimbarea globală a climei, o problemă morală presantă a timpurilor noastre, sprijinind politicile pentru reducerea emisiei de monoxid de carbon şi a altor gaze care contribuie la încălzirea globală.
Ea propune realizarea unor investiţii în tehnologiile pentru ?energie curată?, stabilirea unui program naţional pentru reducerea poluării care cauzează încălzirea globală, creşterea eficienţei combustibililor şi întărirea conducerii americane în ceea ce priveşte căutarea unor soluţii pentru problema schimbării climei.
De asemenea, ea sprijină legislaţia care ar oferi unora dintre imigranţii ilegali să ceară statutul de locuitori permanenţi ai SUA. De asemenea, a votat în favoarea unei legi care prevede construirea controversatului gard - "cortină de fier" - situat la graniţa Statelor Unite cu Mexicul.
În ceea ce priveşte Irakul, Hillary se declară în favoarea reducerii numărului de efective militare şi a propus o lege care ar presupune începerea procesului de retragere a soldaţilor la 90 de zile de la intrarea ei în vigoare. Afirmă că ar aduce înapoi toţi soldaţii americani aflaţi acolo, înainte de sfârşitul primului ei mandat. Nu a menţionat însă în ce moment al mandatului va avea loc această retragere totală.
Campania electorală
Hillary are un discurs bun, şi a fost văzută multă vreme drept un candidat care nu face greşeli. Totuşi, în octombrie, în cadrul unei dezbateri desfăşurată în Philadelphia, contracandidaţii ei democraţi au atacat-o destul de dur. Atunci, ea a refuzat să îşi arate punctul de vedere referitor la teme precum securitatea socială sau imigraţia ilegală, şi chiar s-a contrazis în răspunsurile date.
De-a lungul campaniei electorale, nu au lipsit nici schimburile dure de replici. Printre altele, Hillary Clinton a spus despre Barack Obama că a acceptat bani pentru campanie de la un om de afaceri suspectat de comiterea unor fraude. În replică, Obama i-a reamintit lui Hillary de legăturile sale cu gigantul Wal-Mart şi a acuzat-o că îi deformează sistematic declaraţiile. Şi pentru că vorbim despre bani, fondurile sale nu provin din bani publici. Ea a plecat însă cu un avantaj considerabil, deoarece îi rămăseseră fonduri de la alegerile pentru Senat.
Hillary a mai declarat că democraţii trebuie să aleagă ?un preşedinte care acţionează, nu unul care se mulţumeşte să vorbească?, cerându-i lui Barack Obama ?să separe retorica de realitate?.
Cine o sprijină
Ajutor în campanie, Bill Clinton a fost de la început alături de soţia sa. Un motiv în plus pentru analiştii politici răutăcioşi să aducă aminte opiniei publice că, de fapt, Hillary a fost preşedintele SUA pe timpul mandatului lui Bill.
* Consilierul politic Patti Solis Doyle, alături de o armată de consilieri.
* Consilierul Mike Henry.
* Purtătorul de cuvânt Howard Wolfson, un veteran al politicii.
* Evelyn S. Lieberman, care a consiliat-o când era primă doamnă.
* Roy Spence, un ?guru al mesajelor?, cum îl caracterizează ?ABC News?.
* Fostul secretar de stat Madeleine Albright, care s-a implicat activ în campania ei.
* Geraldine Ferraro, o fostă candidată pentru postul de vicepreşedinte al Statelor Unite.
* Steven Spielberg.
* Barbra Streisand.
* Martha Stewart.
* Quincy Jones.
* Chevy Chase.
* Michael Douglas.
* Madonna.
* Janet Jackson.
* John Grisham.
* Jerry Springer.
Comunitatea homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor şi transsexualilor este de asemenea un important susţinător al senatoarei în cursa pentru Casa Albă, motiv pentru care zvonurile nu se vor potoli niciodată, susţin analiştii. ?Pentru că adversarii politici şi nu numai s-au folosit de lesbianism pentru a o ataca în plan politic şi personal, ea a simiţit pe propria piele şi este mult mai conştientă acum de stigmatul pe care îl poartă comunitatea gay?, scria publicaţia ?The Advocate?. Ea a negat că ar fi lesbiană, aşa cum au sugerat mulţi, adăugând că ?zvonurile nu pot fi controlate, iar oamenii vor spune mereu ce vor?.
Dintre un afro-american şi o femeie, americanii îl preferă pe Obama
Circa 72% dintre albii americani şi 61% dintre afro-americanii din Statele Unite consideră că ţara lor este pregătită să aibă un preşedinte de culoare, relevă un sondaj realizat de CNN şi Opinion Research. În acelaşi timp, doar 63% dintre alegătorii din fiecare categorie au răspuns afirmativ atunci când au fost întrebaţi dacă Statele Unite sunt pregătite să fie conduse de o femeie. Studiul a fost realizat în perioada 14-17 ianuarie, pe un eşantion de 1400 de persoane adulte. Deloc încurajatoare pentru Clinton, rezultatele nu o pot împiedica pe fosta primă doamnă să lupte din răsputeri pentru a obţine învestitura democrată pentru Casa Albă.
Ella Moroiu, Antena3.ro
