Antena 3 CNN Actualitate DOSARELE ANTENA3.RO Extremismul pe ruta Roma - Bucureşti

DOSARELE ANTENA3.RO Extremismul pe ruta Roma - Bucureşti

15 minute de citit Publicat la 16:42 28 Noi 2007 Modificat la 16:42 28 Noi 2007
<font color=red>DOSARELE ANTENA3.RO</font> Extremismul pe ruta Roma - Bucureşti
În noaptea de duminică, 25, spre luni, 26 noiembrie, un român în vârstă de 22 de ani a fost înjunghiat în umăr, în centrul Romei. Tânărul se plimba paşnic, alături de un prieten, când a fost atacat de câţiva agresori italieni. Poliţia a declanşat o anchetă. O ştire seacă, despre încă una din nenumăratele agresiuni comise împotriva cetăţenilor români care muncesc sau care au ?fugit? în Italia. Crima lui Nicolae Romulus Mailat nu a făcut decât să amplifice dincolo de limite conflictele interetnice deja existente în ţara carabinierilor.

Unde greşesc românii din Italia

Potrivit unei statistici efectuate în această primăvară, din comunitatea de aproape un milion de români din Italia, peste 7000 au fost sau sunt încă în închisori. Luna februarie: în provincia Perugia, un român a sustras 200 kg de cupru. La Bologna, alţi doi sunt acuzaţi de proxenetism şi trafic de persoane. Primăvara lui 2007 aduce însă cu ea o acţiune de amploare desfăşurată în provinciile Torino, Bologna, Perugia, Padova şi Verona, acţiune în care peste 102 români sunt arestaţi de carabinieri, alături de poliţişti de aici. Acuzaţiile variază de la proxenetism, la trafic de droguri şi imigraţie clandestină. Pe lângă ei, alţi 310 de români sunt judecaţi în libertate ? falsificatori de carduri bancare, de pildă, la Torino, Lombardia, Lazio, Abruzzo, Piemonte şi Puglia; furt calificat: cinci români care au strâns din furturi de maşini şi nu numai, peste 800.000 de euro; furt şi şantaj: 29 de arestări, în Padova.

Faliţii lor

În acelaşi timp, în România s-au deplasat anchetatori italieni din Serviciul Central Operativ şi din cadrul biroului Interpol, pentru a coopera cu autorităţile de la Bucureşti, în vederea localizării şi a arestării persoanelor date în urmărire în Italia, care s-au refugiat în România. Numai la sfârşitul anului trecut, aproape 2000 de persoane au fost duse la Biroul italian de Imigrări şi, în urma verificărilor, au fost întocmite peste o mie de dosare în vederea expulzării.

În luna martie, poliţiştii din Craiova arestează un italian, membru al grupării mafiote Sacra Corona Unita. Antonio Constantini era urmărit internaţional şi ispăşeşte acum 21 de ani de închispare pentru crimă.

La sfârşitul lunii septembrie, trei români sunt victimele unei execuţii mafiote. Momentul marchează declanşarea unui nou val discriminator, iar primarul Romei, Walter Veltroni, declară că 75% dintre arestaţii la Roma, în primele opt luni ale anului, sunt români şi cere locuitorilor Romei să protesteze. Declaraţiile primarului Romei la adresa românilor au provocat reacţii sociale în Italia ? manifestaţii ale românilor alături de alte minorităţi -, dar şi primele reacţii politice mai dure la Bucureşti. Premierul Romano Prodi a provocat o reacţie dură a opoziţiei italiene, când a dat asigurări că Italia îşi va menţine şi pe viitor politica uşilor deschise, în favoarea imigranţilor.

Revenind la subiect...

Un alt român este acuzat de uciderea fostei soţii şi a amantului ei. Giani Bedreagă i-ar fi omorât pe cei doi cu un topor, la Cosenza. Românul spune însă că e nevinovat de crima presupus pasională, chiar dacă există martori care l-au văzut intrând în casa victimelor pe care le-a masacrat. Crime pasionale ar mai fi: un soţ şi-a împuşcat soţia şi fiul în vârstă de şase ani, iar exemplele mai continuă.

Un răpitor confuz, tot român, a încercat să răpească trei fetiţe aflate în vacanţă, la Torino. Incidentul s-a produs ziua în amiaza mare, în plin centrul oraşului. El a încercat să o tragă după el pe una dintre minore, însă profesoarele care însoţeau grupul au reuşit să o salveze. La scurt timp însă, românul s-a întors şi a încercat să răpească alte două minore. Fetiţele au fost salvate de această dată de câţiva trecători care au intervenit şi au reuşit să-l alunge pe răpitor. Poliţia a fost anunţată de îndată, iar după o scurtă urmărire, infractorul de 36 de ani a fost prins. Nu avea documente, iar la interogatoriu, românul a fost destul de confuz şi a fost supus unui examen psihiatric.

Violatorii

Un român de 19 ani a fost arestat în Perugia, Italia, sub acuzaţia de abuz sexual asupra unei fetiţe de cinci ani. Fără comentarii.

Un grup de trei rromi au atacat mai multe cupluri de tineri în apropierea Universităţii Tor Vergata. Pe 10 şi 19 septembrie, două tinere au fost violate în faţa prietenilor lor, care au fost bătuţi cu sălbăticie de infractori. Sâmbăta trecută, românii au acostat şi tâlhărit o femeie de origine nigeriană. Rromii au fost identificaţi cu ajutorul telefonului mobil furat de la una dintre victime. Poliţia a reuşit astfel să îi localizeze, iar infractorii au fost arestaţi într-o tabără de nomazi. Poliţia italiană crede că există mai multe victime care au căzut pradă grupului de tâlhari. Potrivit ?Corriere della Serra?, unul dintre cei trei era deja sub supravegherea poliţiei, pentru o altă tâlhărie şi avea obligaţia de a se prezenta zilnic la comisariat, pentru a semna foaia de prezenţă...

Aggressione. Tornatore, atacat şi vindecat. De români

Cineastul italian Giuseppe Tornatore câştigător al premiului Oscar pentru cel mai bun film străin, a fost agresat în plină stradă. Regizorul a fost acostat de trei bărbaţi români, de 32, 34 şi respectiv 17 ani, care l-au îmbrâncit, i-au furat portofelul, ceasul şi telefonul mobil. Căzut pe trotuar, regizorul s-a lovit la cap şi a suferit un traumatism cranian, pentru care a fost internat la un spital. Întâmplarea face ca şi asistenta care l-a îngrijit să fie româncă. De altfel, regizorul declara: ?Lumea e complexă şi nu se pot face judecăţi categorice despre un întreg popor străin!?

Prima crimă intens mediatizată: Ucigaşa cu umbrela

În 26 aprilie, la staţia Termini a metroului din Roma, are loc prima crimă intens mediatizată comisă de o româncă împotriva unei italience. Prinsă în provincia Macerata, oraşul Tolentino, dansatoare şi/sau prostituată, Doina Matei o înjunghiase pe Vanessa Russo în ochi, cu vârful unei umbrele. Femeia a murit câteva ore mai târziu, la spital, în urma unei hemoragii puternice. În procesul ce va fi judecat începând cu 17 decembrie, Doina Matei este acuzată de omor calificat cu circumstanţe agravante, din cauza lipsei unui motiv întemeiat al faptei. Inculpata susţine că nu a vrut să o omoare pe italiancă, iar avocaţii săi consideră că acuzaţia de omor voluntar nu se susţine.

Ucis pentru o bicicletă

Un italian tâlhărit de doi români, la 17 august, a decedat după 49 de zile, la un spital din Roma. Bărbatul, în vârstă de 60 de ani, a fost atacat de doi români de etnie rromă, de 18 şi respectiv 15 ani, care au vrut să îi fure bicicleta...

Cerşetorii

Majoritatea copiilor care cerşesc în Italia provin din România, potrivit unui raport întocmit de Uniunea Europeană. Este vorba despre peste 50.000 de copii din România, Albania, Maroc sau fosta Iugoslavie. Raportul, întocmit la jumătatea acestui an, arată că majoritatea copiilor sunt rromi, cu vârste cuprinse între 2 şi 12 ani. În Italia se află cel puţin 120.000 de rromi, dintre care 50% copii sub 14 ani, care consideră că este o afacere extrem de profitabilă, din care se câştigă 200 de milioane de euro pe an. Dintre aceşti minori sub 14 ani, numeroşi comit infracţiuni, fără ca poliţia să le poată face ceva. Din cauza unor lacune legislative, copiii cu vârste sub 14 ani şi fără părinţi în această ţară nu pot fi arestaţi.

Ca atare, Italienii s-au cam săturat, iar

Aproape jumătate din cetăţenii Italiei văd în imigranţi o ameninţare. Potrivit unui sondaj publicat mai demult în cotidianul ?La Republica?, 45% din italieni consideră că imigranţii pun în pericol securitatea publică. Iată cum a prins proporţii fenomenul de respingere a imigranţilor şi în Italia. Pe ultimele locuri în topul lipsei de încredere, alături de România: ţările arabe, fosta Iugoslavie, Albania, şi Bulgaria.

Beţe în roate. O surpriză neplăcută pentru români s-a întâmplat la alegerile locale - scrutin în cadrul căruia şi imigranţii români au avut dreptul să voteze şi să candideze pentru funcţii de consilieri în primării. Un număr mare de români din Ladispoli, regiunea Lazio, au fost împiedicaţi să voteze. Deşi au depus documentele necesare pentru a obţine cartea de alegător, în momentul în care s-au prezentat la urne, românii au aflat că documentul nu le-a fost eliberat. Biroul Electoral nu ar fi trimis cererile de înscriere către Tribunal, pentru verificările necesare, aşa că peste 500 de cereri au fost astfel blocate sau pierdute.

Campanii online. Pe site-ul Partidului Acţiunea Socială, deputata europeană Alessandra Mussolini, nepoata fostului dictator Benito Mussolini, protestează faţă de eliberarea condiţionată a unui cetăţean român, arestat pentru viol şi complicitate la crimă. Încă de la deschiderea negocierilor de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană, Partidul Acţiunea Socială al Alessandrei Mussolini a militat constant, atât în Italia, cât şi din postura de membru al Parlamentului European, pentru suspendarea Tratatului Schengen, ce permite libera circulaţie în anumite ţări din Uniune, de teama invaziei românilor în Italia. Ea mai declara că cei mai periculoşi infractori români iau drumul Italiei, iar autorităţile din ţara noastră zac fără să facă nimic. Alessandra Mussolini vorbeşte în termeni extrem de duri despre români, pe care îi consideră cei mai cruzi dintre imigranţi.

Primul semnal de alarmă

În urma crimei de la metrou şi reacţiilor negative ale populaţiei, ministrul Justiţiei, Clemente Mastella, a subliniat importanţa comunităţii româneşti în contextul italian şi faptul că românii sunt cetăţeni comunitari şi prin urmare au dreptul să trăiască liniştiţi pe teritoriul Italiei. El a avertizat partidele din coaliţia guvernamentală în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă manifestările de rasism şi xenofobie la adresa românilor, legate de cazul Vanessei Russo, atrăgând atenţia asupra măsurilor de siguranţă necesare.

Ministrul Mastella a adus în discuţie şi problema populaţiei rrome şi a propus modelul german pentru a rezolva chestiunea populaţiei nomade: populaţia care se declară nomadă trebuie să se comporte ca atare, neputând rămâne în acelaşi oraş pentru mai mult de 15 zile. Cine rămâne mai mult de 15 zile în acelaşi loc, trebuie să respecte toate obligaţiile populaţiei cu reşedinţă fixă, respectiv să trimită copiii la şcoală şi să respecte toate obligaţiile ce decurg din acest lucru, afirma oficialitatea italiană, în luna mai.

Tragem linie şi obţinem

Compatrioţii noştri comit cele mai multe omoruri, violenţe sexuale şi furturi din Italia. Potrivit raportului privind criminalitatea, ai noştri sunt urmaţi de imigranţii din Albania şi Maroc. În vreme ce românii sunt ?specialişti? în extorcări sau furturi din buzunare, albanezii îi devansează în ce priveşte furturile din locuinţe. Marocanii, în schimb, sunt temuţi pentru tentativele de omor şi agresiunile fizice. Potrivit raportului Ministerului de Interne, un italian din patru se teme de criminalitate. În plus, teama a cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani, în special în regiunile din nord-estul ţării.

Italia extremelor reacţionează. Livorno

IMAGINI DURE DE LA LOCUL INCENDIULUI:

PĂRINŢII COPIILOR MORŢI ÎN INCENDIU AU FOST ARESTAŢI:

?Europa a rezolvat multe probleme interetnice, dar cea a romilor este de o complicaţie teribilă?, a declarat premierul italian, referindu-se la incidentele tragice petrecute în noaptea de 10 spre 11 august, într-o tabără de rromi de la periferia oraşului Livorno. ?Problema rromilor este o problemă politică. Trebuie să studiem toate tipurile de soluţii pentru convieţuire?, a subliniat Romano Prodi. Patru copii rromi (doi surdo-muţi), cu vârste cuprinse între 4 şi 10 ani, au murit arşi într-o tabără de barăci improvizate, în timp ce părinţii lor cerşeau în praş. Un al cincilea a reuşit să se salveze.

Iniţial, părinţii au fost acuzaţi de incendiere şi pentru moartea copiilor, însă nu a trecut mult şi gruparea extremistă Grupul Armat pentru Epurare Etnică a revendicat incendiul, chiar în presă. De altfel, părinţii victimelor au declarat de la început că au fost agresaţi şi că focul a fost pus de o mână criminală. Poliţiştii italieni au luat în serios ameninţările şi caută orice informaţie despre GAPE. Cu toate acestea, rezultatele anchetei privind tragedia de la Livorno arată că incendiul în care au murit cei patru copii rromi de origine română a fost accidental, şi nu provocat.

În Italia au mai existat incendii de acest gen a căror cauză nu se cunoaşte cu exactitate, context în care s-a vorbit de posibile atacuri cu caracter rasist. Până la Livorno însă, autorităţile italiene nu au confirmat însă niciodată zvonurile de acest gen.

Gruparea şi-a declarat scopul de eliminare a rromilor care circulă pe teritoriul italian, de a căror activitate criminală ?sunt sătui?. Cu aceeaşi ocazie, ei au lansat şi un ultimatum prin care populaţiei rrome i se acorda un termen de 20 de zile, începând cu 25 august, ca să părăsească teritoriul italian. ?Le acordăm un termen de 20 de zile, începând cu 25 august, să părăsească teritoriul italian şi să evacueze taberele de nomazi de pe tot teritoriul ţării. În caz contrar, în fiecare lună va avea loc un atentat într-o altă tabără, cu consecinţe chiar mai grave decât la Livorno.?

În luna octombrie, un nou avertisment, posibil provenind de la aceeaşi grupare: ?Avem destule gloanţe şi bombe pentru voi. Ajunge! Dacă voi credeţi că instituţiile noastre vor continua să vă protejeze, nu vă va fi de ajuns!?

Represaliile continuă

La mijlocul lunii septembrie, o tabără de rromi de la periferia Romei a fost atacată cu cockteiluri Molotov, de două ori în mai puţin de 48 de ore. Mai mulţi indivizi, cu feţele acoperite de cagule, i-au ameninţat pe imigranţi cu bâte şi pietre şi au aruncat cu sticle incendiare. Carabinierii au intervenit însă înainte ca grupul de mascaţi să intre în tabără.

Tot în luna septembrie, o româncă este împinsă în faţa metroului din Roma. Femeia a intrat în comă. Ionela Iulia Pantelimon, 40 de ani, muncea ca îngrijitoare şi mergea regulat cu metroul. Pe 10 septembrie, ea a fost împinsă sub roţile trenului de o italiancă. Femeia şi-a mărturisit fapta ulterior.

Primele riposte după uciderea Giovannei Reggiani. Trei români au fost atacaţi cu bâte şi răngi în parcarea unui centru comercial aflat la periferia Romei, de indivizi cu feţele acoperite. Jurnaliştii de la televiziunea publică italiană au denumit atacul îndreptat asupra românilor drept o acţiune de pedepsire. Vânătoarea de români, cum au numit-o ziariştii ajunşi la faţa locului, a început în parcarea unui supermarket aflat la periferia Romei. Conform unor martori oculari, opt tineri înarmaţi cu bâte şi răngi şi cu feţele acoperite cu cagule s-au năpustit pe neaşteptate asupra românilor care se pregăteau să îşi aşeze cumpărăturile în maşină. Aceştia au fost loviţi cu bestialitate cu bâtele şi apoi cu pumnii şi cu picioarele. Ca atare, şi alţi români care muncesc cinstit în Italia se tem că ar avea de suferit din cauza proastei reputaţii cauzate de infracţiunile comise de conaţionali.

TRAGEDIE LA METROU:

Şi a fost... Mailat

Giovanna Reggiani, ucisă de un rrom român, în urma unu jaf eşuat. Nicolae Romulus Mailat, recidivist, locuitor al unei tabere improvizate de la marginea Romei, a fost reclamat tot de o româncă, din aceeaşi tabără. Buldozerele au dărâmat deja barăcile, iar unii dintre rromii care locuiau în acea tabără s-au întors în ţară, nemulţumiţi că trebuie să plătească ei pentru unul singur. Autorităţile italiene scriu liste cu nume de imigranţi ce trebuie expulzaţi şi razii în taberele improvizate pe care vor să le demoleze. Martorul cheie, Emilia Neamţu, se află acum în programul de protecţie al martorilor. Băieţii ei şi-au făcut şi ei bagajele.

RROMII DIN TABĂRA DE LA PERIFERIA ROMEI SPUN CĂ SE ÎNTORC ÎN ŢARĂ:

Autorităţile italiene fac liste cu imigranţii ce vor fi expulzaţi:

PRESA DIN ITALIA CONTINUĂ ATACUL ASUPRA IMIGRANŢILOR ROMÂNI:

Preşedintele Giorgio Napolitano a promulgat ordonanţa adoptată în regim de urgenţă care permite expulzarea străinilor consideraţi periculoşi, fără prea multe formalităţi. De la Bucureşti, premierul Tăriceanu anunţă că susţine măsurile dure luate de Roma împotriva cetăţenilor români certaţi cu legea. Romano Prodi şi-a exprimat ?durerea şi consternarea personală şi a întregului guvern italian pentru această tragedie, unul dintre numeroasele episoade teribile de cronică neagră?, după cum s-a exprimat premierul Italiei. Cei doi prim-miniştri au stabilit adoptarea în cel mai scurt timp a unui plan de acţiune pentru combaterea fenomenelor infracţionale care au ca autori cetăţeni români.

Preşedintele Băsescu intervine. Şeful statului nu a ezitat să reproşeze ambasadelor şi consulatelor româneşti lipsa de preocupare pentru soarta românilor din străinătate. El condamnă în calitatea sa de şef al statului actele de violenţă îndreptate împotriva cetăţenilor români şi discursurile care incită la nerespectarea drepturilor civile ale românilor. ?Relaţia dintre români şi italieni este cu totul alta decât cea care transpare în aceste zile din declaraţiile unor oameni politici?, a precizat preşedintele, amintind relaţiile bune şi reciproc avantajoase pe care ţara noastră le are cu Italia. El a apelat la solidaritatea şi calmul tuturor românilor, cărora le-a transmis că ?statul nu va accepta umilirea a milioane de români?.

BĂSESCU ACUZĂ INSTITUŢIILE ROMÂNE DE LIPSĂ DE PREOCUPARE:

MĂSURILE SUGERATE DE PREŞEDINTE MINISTERULUI DE EXTERNE:

CRISTIAN DAVID: AUTORITĂŢILE ROMÂNE NU POT FI ÎNVINOVĂŢITE DE CEEA CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ITALIA:


ŞOC ÎN ITALIA! UN ROMÂN ESTE SUSPECTAT CĂ A AGRESAT SOŢIA UNUI AMIRAL - IMAGINI DE LA LOCUL CRIMEI:

Frattini spune că este vina lui Prodi şi susţine că Italia ar fi avut la îndemână o directivă europeană adoptată încă din 2006 cu ajutorul căreia ar fi putut împiedica intrarea necontrolată a imigranţilor români în ţară. fost ministru în guvernul lui Silvio Berlusconi, el acuză cabinetul de centru-stânga condus de Romano Prodi că a ridicat toate restricţiile de intrare şi de şedere pentru cetăţenii statelor membre ale UE, după venirea la putere în mai 2006. ?A fost o imprudenţă gravă ca acest moratoriu să nu fie însoţit de o măsură care să permită expulzarea imediată? a celor care nu au mijloace de subzistenţă ori constituie un pericole pentru ordinea publică. El a subliniat că directiva europeană prevede că ţara de origine a persoanelor expulzate ?are obligaţia de a le reprimi?.

Măsuri disperate: 1000 de euro per rrom

Primăria din oraşul italian Pavia oferta 1000 de euro pentru întoarcerea în ţară a fiecărei persoane dintr-un grup de români de etnie rromă care nu-şi mai găsesc adăpost în oraş. Cei circa o sută de nomazi îm cauză locuiau într-o zonă industrială părăsită, care a fost demolată. Primăria le-a identificat alte adăposturi temporare, dar a renunţat la ele în urma protestelor vecinilor. Un centru catolic, unde sunt găzduiţi unii dintre români, a fost atacat, noaptea, cu pietre. Un ministru italian a condamnat atacul drept ?o agresiune demnă de Germania nazistă?. Ultima soluţie a municipalităţii este prima de repatriere pe care câteva familii de rromi au acceptat-o deja, revenind în România. Şeful Internelor susţine că exodul de rromi este determinat de condiţiile precare în care aceştia trăiesc în România...

Cât despre măsurile împotriva infractorilor, legislaţia în vigoare prevede că românii de etnie rromă pot fi expulzaţi doar din motive grave care afectează siguranţa publică, iar o condamnare penală nu implică automat şi expulzarea.

Ce avantaje au românii în Italia

Guvernul italian a avut grijă de rezidenţii români: pe toată durata anului 2007, ei beneficiază de asigurări medicale; elevii ale căror familii nu sunt înregistrate la evidenţa populaţiei sau care au o situaţie nereglementată pot fi înscrişi, în orice moment al anului şcolar, în sistemul de învăţământ, unde pot obţine şi diplome de absolvire. Şcoala nu este nici măcar obligată să denunţe situaţia de şedere ilegală a elevilor care frecventează cursurile. De asemenea, cetăţenii români care lucrează legal în Italia pot beneficia de alocaţie pentru nucleul familial. După obţinerea unei autorizaţii, românii şi bulgari pot primi o sumă de bani cuprinsă între 130 şi 400 de euro, în funcţie de numărul de membri ai familiei şi venitul acesteia. De asemenea, copiii din comunităţile româneşti pot urma cursuri opţionale de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în format de două ore pe săptămână, începând cu anul şcolar 2007-2008.

Cea mai numeroasă comunitate

Peste 40% dintre muncitorii care lucrează la negru pe şantierele din Roma sunt români. Potrivit unui studiu al departamentului specializat din cadrul Primăriei din Roma, românii formează cea mai numeroasă comunitate de muncitori ilegali de pe şantierele din capitala italiană, respectiv 42%.

Rata de angajare a imigranţilor

Imigranţii din Italia muncesc în proporţie mai mare decât cetăţenii italieni. Potrivit unui raport anual al Biroul Naţional de Statistici, rata de angajare a imigranţilor legali este de aproape 74%, cu 12 procente mai mare decât în rândul italienilor.

Ella Moroiu, Antena3.ro

×
x close