DOSARELE ANTENA3.RO Europa, în era intoleranţei

Un sondaj de opinie Eurobarometru efectuat toamna aceasta demonstrează că, în medie, abia 32% dintre cetăţenii Uniunii Europene afirmă că-şi cunosc drepturile în caz că ar fi victime ale discriminării sau hărţuirii. În era ?corectitudinii politice? construite îndeosebi peste ocean, după secole de discriminare rasială, extremismul ia alte forme, poate mai periculoase, pe vechiul continent. Violenţele dinspre şi faţă de minorităţi cunosc valenţe care nu au nimic comun cu toleranţa şi viaţa paşnică pe un teritoriu ales.

Serbia

Zeci de neonazişti bulgari şi slovaci au fost arestaţi luni, 8 octombrie, la Novi Sad, reşedinţa provinciei sârbe Voivodina, cu ocazia unui marş neonazist. Confruntările s-au declanşat când neonaziştii au atacat un grup care demonstra împotriva extremismului proferat de organizaţia Rangul Naţional, condusă de Goran Davidovici, supranumit ?Führer?. În trecut, Davidovici şi alţi membri ai grupării au fost condamnaţi la un an de închisoare, pentru propagarea urii rasiale, naţionale şi religioase.

Românii, spaima Italiei

Primele ştiri cu caracter extremist din această toamnă au văzut lumina zilei în 6 octombrie. Un mesaj de ameninţare a fost trimis pe adresa electronică a Consulatului României la Milano şi a mai multor asociaţii româneşti din Italia. Românii care trăiesc în Italia erau avertizaţi că vor fi primii vizaţi de represiuni extremiste. ?Avem destule gloanţe şi bombe pentru voi. Ajunge! Dacă voi credeţi că instituţiile noastre vor continua să vă protejeze, nu vă va fi de ajuns?, ameninţau autorii mesajului în limba italiană.

Liderii asociaţiilor românilor din Italia susţin că mesajul este o continuare a campaniei împotriva imigranţilor români. Reacţiile negative la adresa românilor se acutizaseră în urma incidentului petrecut la Nomentano, unde un cetăţean român a fost executat în stil mafiot şi alţi doi au fost grav răniţi, într-un conflict dintre două bande rivale. Punctul culminant a fost marcat însă de crima lui Nicolae Romulus Mailat, care ucide, la sfârşitul lunii octombrie, soţia unui amiral italian. De aici, conflictele româno-italiene au escaladat pe plan social, dar şi politic, până la cel mai înalt nivel: replici dure între şefii de stat şi negocieri pe muchie de cuţit între guvernele celor două state.

Naţionaliştii cer măsuri

Încă dinainte de scandalul Mailat, un senator italian a propus reintroducerea controalelor la frontiere împotriva imigranţilor români. Membru al partidului naţionalist Liga Nordului, senatorul a declarat că măsura, impusă pe o perioadă limitată de timp, are ca scop doar stoparea afluxului de imigranţi dinspre România. De altfel, demnitarul l-a acuzat pe ministrul de Interne, Giuliano Amato, că a lansat doar sloganuri şi că nu ia măsuri concrete pentru rezolvarea situaţiei de urgenţă. Şi Alessandra Mussolini, nepoata dictatorului fascist Benito Mussolini a lansat un atac dur împotriva românilor. Într-un interviu publicat sâmbătă în ziarul Cotidianul, aceasta declara că cei mai periculoşi infractori români iau drumul Italiei, iar autorităţile din ţara noastră zac fără să facă nimic. Cunoscută ca fiind de orientare extremistă, Alessandra Mussolini vorbeşte în termeni extrem de duri despre români, pe care îi consideră cei mai cruzi dintre imigranţi.

Extremiştii italieni au acţionat deja împotriva rromilor

În luna august, patru copii români de etnie rromă au fost ucişi într-un incendiu, la Livorno. Se pare că ei au fost victimele unui act de epurare etnică. O grupare italiană extremistă a revendicat incendiul prin scrisori către presă, tocmai pentru ca mesajul să fie clar. Respectiva grupare se autointitulează Grupul armat pentru epurare etnică şi are ca scop eliminarea rromiilor care circulă pe teritoriul italian. Gruparea a lansat chiar şi un ultimatum prin care populaţiei rrome i se acorda un termen de 20 de zile, începând cu 25 august, ca să părăsească teritoriul italian. ?În caz contrar, în fiecare lună va avea loc un atentat într-o altă tabără, cu consecinţe chiar mai grave decât la Livorno!?, se arată în ultimatum.

În Italia au mai existat incendii de genul celui de la Livorno a căror cauză nu se cunoaşte cu exactitate, context în care s-a vorbit de posibile atacuri cu caracter rasist. Autorităţile italiene nu confirmaseră însă zvonurile de acest gen.

La mijlocul lunii septembrie, o tabără de rromi de la periferia Romei a fost atacată cu cockteiluri Molotov, de două ori în mai puţin de 48 de ore. Mai mulţi indivizi, cu feţele acoperite de cagule, i-au ameninţat pe imigranţi cu bâte şi pietre şi au aruncat cu sticle incendiare.

Viaţa românilor din Italia nu va mai fi niciodată aceeaşi. Agresiunile cu caracter rasist cresc în intensitate, iar românii care muncesc legal, implicaţi fără voia lor în acest conflict, au şi ei de suferit. Ei condamnă ferm crima comisă de conaţionalul lor, precum şi toate celelalte infracţiuni de care se fac vinovaţi români. De cealaltă parte, presa scrie bilanţul celor mai grave incidente comise de români, precum episodul din 26 aprilie, când Doina Matei a ucis-o cu o umbrelă pe italianca Vanessa Russo, într-o staţie de metrou.

De atunci, incendierile şi atacurile la adresa românilor din Italia iau amploare. În altă ordine de idei, în ediţia online a săptămânalului ?Die Zeit? există un articol pe tema scandalului. Autoarea articolului emite următoarea opinie: Italia şi politicienii deranjaţi de crima lui Mailat nu se scandalizează şi cu privire la italienii din regiunea Napoli ucişi de către Camorra, iar problema din sudul Italiei - Sicilia -, care este una de siguranţă naţională, nu poate fi rezolvată prin expulzări. Pretextul articolului urmăreşte un ucigaş, întâmplător român, cu care o tragedie s-a transformat într-un conflict la nivel european.

Elveţia cea neutră, în mijocul unui scandal electoral rasist

În luna septembrie, un afiş electoral a stârnit un scandal de proporţii în Elveţia. Un partid de dreapta cheamă la ?îndepărtarea oilor negre?şi promovează expulzarea imigranţilor, cu familii cu tot. Partidul Poporului Elveţian face parte din coaliţia guvernamentală şi, pe deasupra, deţine şi portofoliul Ministerului Justiţiei. Naţionaliştii propun ca străinii care încalcă legea să fie expulzaţi imediat, şi nu singuri, ci împreună cu toată familia, chiar dacă aceasta nu are nici o vină. Problema este că circa 20% dintre locuitorii Elveţiei sunt străini, iar alături de ei, nativii elveţieni cataloghează campania drept o incitare la rasism şi intoleranţă.

Legea expulzărilor ar încălca mai multe acorduri internaţionale. Partidul strânge totuşi semnături pentru un referendum asupra legii, dar se gândeşte mai ales la alegerile parlamentare de la 21 octombrie. Strategia sa provocatoare pare să aibă succes: sondajele îl plasează în frunte, cu trei puncte înaintea partidului de pe locul 2.

Grecia: Rasismul de stat ucide

August, o lună marcată de evenimente sângeroase. Salonicul intră în seria neagră a incidentelor rasiste. Moartea unui imigrant nigerian într-un accident suspect a declanşat o serie de proteste violente. Ca urmare, sub lozinca ?Rasismul de stat ucide?, poliţia elenă a fost atacată cu pietre, bâte şi sticle incendiare. Nigerianul, în vârstă de 25 de ani, a căzut de la etajul doi al unui restaurantul unde vindea CD-uri pirat. Militanţii greci anti-rasişti susţin că decesul a fost provocat indirect de poliţişti în civil, dar autorităţile că poliţia nu avea agenţi în misiune la locul faptei.

Potrivit militanţilor anti-rasişti, imigranţii din Grecia sunt nevoiţi să se pună în afara legii, pentru că altfel nu ar avea din ce trăi. În lipsa unor locuri de muncă omeneşti, aceştia sunt obligaţi la diferite activităţi cum este, în cazul nigerienilor, vânzarea discurilor piratate. Astfel se pregăteşte terenul pentru cultivarea rasismului în societate. La rândul lor, organizaţiile imigranţilor afirmă că incidentul a scos la iveală discriminarea la care sunt supuşi străinii care îşi caută o viaţă mai bună în Grecia.

Belgia. Nici benzile desenate nu scapă de acuzaţii de rasism. Tintin, în faţa justiţiei

Lupta împotriva discriminării merge înapoi în istorie şi iată că un congolez, student în Belgia, vrea să-l aducă în faţa justiţiei pe popularul personaj de benzi desenate Tintin. Studentul, în vârstă de 38 de ani, afirmă că unul din albumele cu Tintin are caracter rasist. Editat în 1930, albumul îşi plasează acţiunea în Congo, pe atunci colonie belgiană, şi are un caracter denigrator la adresa congolezilor epocii. De altfel, creatorul lui Tintin, între timp decedat, a recunoscut candid că a scris povestea fără să ştie mai nimic despre Africa şi s-a lăsat influenţat de prejudecăţile vremii. Albumul este în vânzare şi în prezent, dar un mare grup de librării a decis să îl distribuie doar prin raioanele pentru adulţi, din cauza presupusului caracter rasist.

Totuşi, belgienii luptă împotriva prejudecăţilor

În luna martie, aproape 700 de perechi din oraşul flamand Sint Niklaas şi-au reînnoit legămintele de căsătorie în cadrul unei manifestaţii împotriva rasismului şi intoleranţei. Ceremonia a fost condusă de primul ofiţer de stare civilă belgian de culoare, devenit, el însuşi, un simbol al luptei împotriva prejudecăţilor. Totul a început când trei cupluri şi-au anulat căsătoria civilă când au aflat că ofiţerul stării civile este de culoare. Întâmplarea a readus în atenţie faptul că extrema dreaptă este foarte puternică în Flandra. Localnicii au hotărât să demonstreze că nu aprobă ideile extremiste. Ei i-au invitat pe toţi cei ce doreau să-şi reînnoiască legământul de căsătorie la o ceremonie colectivă, prezidată chiar de consilierul respectiv.

Marea Britanie. Umbra terorismului naşte monştri

Până la intrarea în UE, România şi Bulgaria au avut parte de o amplă campanie denigratoare în presa britanică. ?Bandele de români comit între 80 şi 85% din infracţiunile cu carduri de credit din Marea Britanie (...) iar escrocii vor primi întăriri?, scria The Sun, ?de la imigranţii români şi bulgari care vor sosi în Marea Britanie după aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană?. Se preconiza o creştere devastatoare a violenţei de stradă, traficului de persoane, prostituţiei, fraudelor fiscale şi a celor cu carduri bancare. Sursa: un dosar întocmit de ministrul britanic al Imigraţiei, Liam Byrne, şi de ministrul Afacerilor Europene, Geoff Hoon, prezentat premierului Tony Blair şi unor importanţi membri ai Cabinetului, inclusiv ministrului de Interne John Reid, dar şi MI5 şi Scotland Yard. Vârful campaniei: ?Marea Britanie s-ar putea confrunta cu o epidemie de SIDA, după aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană?, conform unui raport al Agenţiei pentru Protejarea Sănătăţii,care ar fi arătat că, în 2005, s-au înregistrat aproape 8000 de noi cazuri de îmbolnăvire, dintre care 70% au fost identificate la imigranţii din Africa şi Europa de Est.

Marea Britanie după atentate

?Pericolul extremismului religios şi tensiunile etnice au înlocuit rivalităţile dintre Est şi Vest din timpul Războiului Rece?, arăta, în urmă cu un an, ministrul de interne britanic, John Reid. Actele teroriste care au devastat inima Londrei au lăsat urme adânci în conştiinţa britanicilor, iar musulmanii rezidenţi au avut mult de suferit. În lupta împotriva xenofobiei însă, oficialităţile din Marea Britanie au renunţat anul trecut la sintagma americană ?război împotriva terorismului? şi la orice altă sintagmă de natură să stârnească nemulţumirea musulmanilor britanici. Experţii în probleme de terorism au fost de părere că această schimbare este tardivă, deoarece a determinat izolarea comunităţii musulmane, dar este o mişcare foarte bună, un moment de cotitură în abordarea strategică politică din Marea Britanie, în ceea ce priveşte combaterea extremismului.

Un efort conjugat

În acelaşi timp, ministrul britanic de interne, John Reid, a făcut apel la familiile musulmane să îşi supravegheze îndeaproape copiii, pentru a nu fi atraşi de flagelul extremismului. ?Fac apel la voi, părinţi musulmani, să supravegheaţi comportamentul în schimbare al adolescenţilor voştri - absenteismul lor de la şcoală, orare neobişnuite, cunoştinţe noi şi bizare. Dacă aveţi îndoieli, staţi de vorbă cu copiii voştri, înainte ca discordia să ia amploare?, a subliniat ministrul Reid.

Totuşi, la începutul acestui an, presa britanică a descoperit o şcoală în care elevii ?învaţă să fie rasişti?. Este vorba despre o şcoală fondată şi administrată la Londra de către guvernul saudit, unde creştinii sunt catalogaţi drept ?porci?, iar evreii ?maimuţe?. Fondată în 1985 în vestul Londrei, King Fahd Academy este destinată în special copiilor de diplomaţi saudiţi şi de musulmani care locuiesc la Londra.

Franţa

Un stat acuzat deseori de antisemitism, Franţa, şi-a votat anul acesta preşedintele: Nicolas Sarkozy, cu rădăcini ungureşti şi semite, devine francezul numărul 1, pentru cel puţin cinci ani de acum încolo. Cu sprijinul Partidului Comunist şi Socialist francez, el le-a interzis elevelor musulmane să poarte la şcoală vălul tradiţional pe cap, sub argumentul ?apărării ateismului? şi a valorilor Iluminismului din şcoala franceză.

Noiembrie 2005 Trei săptămâni de revolte violente

În urmă cu doi ani, tinerii din zonele marginale ale Parisului, populate în majoritate de familii de imigranţi sau descendenţi de imigranţi, au demarat un protest violent împotriva poliţiei şi a autorităţilor, după moartea a doi adolescenţi într-un incident cu forţele de ordine. În 2005, manifestanţii acuzau poliţia că este vinovată de moartea a doi minori care s-au electrocutat încercând să fugă de o patrulă a poliţiei, în suburbia nord-estică Clichy-sous-Bois. Ce a urmat a ţinut prima pagină a presei internaţionale timp de mai bine de trei săptămâni. Trei săptămâni de revolte în suburbiile sărace, unde nivelul şomajului în rândul tinerilor atinge şi 50%. Guvernul a fost obligat atunci să declare stare de urgenţă pentru cel puţin trei luni. Sute de persoane au fost rănite, şi mai mult de 10.000 de vehicule şi 300 de clădiri au fost incendiate.

Potrivit analiştilor, după violenţele din 2005, viaţa locuitorilor din suburbii nu s-a schimbat cu nimic, în ciuda ajutoarelor de milioane de euro promise de Sarkozy la vremea respectivă, în calitate de ministru de Interne. În timpul campaniei electorale, el a solicitat un ?Plan Marshall 2?, cu referire la ajutoarele americane pentru reconstrucţia Franţei după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a oferi celor 250.000 de tineri din cele mai defavorizate 750 de zone acces la formare profesională. Şi Uniunea Europeană a oferit atunci 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonelor defavorizate. Parizienii spun acum că nu este surprinzător faptul că moartea a doi tineri într-un accident în care au fost implicaţi poliţişti, în suburbia Villiers-le-Bel de la nord de Paris, a dus la scene care au amintit de revoltele din 2005, cele mai grave din Franţa din ultimii 40 de ani. Scăderea şomajului nu pare să fi ajuns în aceste cartiere. În ceea ce priveşte poliţia, situaţia este mai gravă decât înainte, arată sociologii.

Sarkozy a încercat să ofere minorităţilor modele în guvernul său numind-o pe Rachida Dati ministru al Justiţiei şi pe Fadela Amara secretar de stat pentru oraşe. Amara va prezenta un plan pentru suburbii în ianuarie, dar pentru mulţi observatori acesta va aduce prea puţin, prea târziu.

Spania, la polul opus

Oficialii spanioli consideră că accelerarea creşterii economice a depins în mare măsură de deschiderea graniţelor pentru muncitorii străini. Imaginea virtuală pentru ţările vestice care ar deschide graniţele, permiţând muncitorilor străini să le inunde piaţa locală a muncii fără a fi strict controlaţi, este una asociată cu şomaj foarte ridicat, probleme pentru serviciile sociale, creşterea infracţionalităţii şi chiar proteste de stradă ? ştim deja ce se întâmplă în Italia. Acest lucru nu s-a întâmplat însă şi în Spania. Rata şomajului a scăzut aici accelerat de la 20%, în anul 1990, la 8,6%, adică foarte aproape de media de 7,2 procente din zona euro, iar guvernul spaniol atribuie peste jumătate din performanţele economice muncitorilor emigranţi. Spania a absorbit peste trei milioane de muncitori din ţări precum România, Maroc sau din zona Americii de Sud.

Ca atare, s-au creat facilităţi pentru emigranţi, dar şi pentru familiile acestora. Copiii români vor putea învăţa limba, cultura şi civilizaţia maternă, două ore pe săptămână. Totodată, şeful Departamentului pentru Educaţie a comunităţii autonome Madrid, Lucia Figar de Lacalle, i-a transmis ministrului român al educaţiei că este foarte mulţumită de activitatea copiiilor români în şcoli, cu atât mai mult cu cât în unele unităţi de învăţământ ei reprezintă şi 75% din efectivele şcolare.

Pe de altă parte, rromii alungaţi din Italia ar putea lua calea Spaniei, unde cei cu antecedente penale ar putea să îşi contine activitatea infracţională. Asemănarea dintre limba italiană şi cea spaniolă şi apropierea geografică transformă Spania în destinaţia perfectă pentru rromii speriaţi de condiţiile impuse de guvernul de la Roma. Secretarul de stat pe probleme de securitate al cabinetului de la Madrid, Antonio Camacho, a recunoscut că spaniolii au cerut italienilor să ia măsuri preventive pentru ca legea expulzărilor să nu provoace un exod al românilor către Spania. Surprinzător, aceste discuţii au avut loc chiar înainte de crima comisă de Nicolae Mailat la Roma, în urma căreia guvernul Prodi a adoptat decretul de expulzare a imigranţilor. Negocierile nu au fost însă aprofundate şi nu au dus la rezultate concrete.

Extrema dreaptă neonazistă

12 noiembrie. Un băiat de 16 ani a murit şi cel puţin opt persoane au fost rănite la Madrid, în timpul unor confruntări între o grupare neonazistă şi tinerii antifascişti. Poliţia spaniolă a arestat un bărbat de 24 de ani, militant de extremă dreapta, care l-a lovit cu pumnii pe adolescent. Suspectul participa la o manifestaţie anti-imigraţie organizată de un partid de extremă dreapta. În apropiere, s-a pornit o contramanifestaţie, din care făcea parte şi tânărul ucis. Ca urmare a tragediei, au avut loc proteste şi manifestaţii şi la Barcelona, unde demonstranţi antifascişti au aruncat cu pietre şi sticle în poliţişti, care au ripostat cu gaze lacrimogene şi i-au lovit pe manifestanţi cu bastoanele. Mai mulţi tineri au fost răniţi în timpul confruntărilor, iar cel puţin două persoane au fost arestate.

Neonazismul, un ulcer canceros pentru Germania

Opt indieni au fost agresaţi şi răniţi de circa 50 de tineri neonazişti în luna august, la Muegeln, în Saxonia. Şase germani, dintre care doi poliţişti, au fost răniţi la rândul lor. Incidentele nu au rămas fără ecou la vârful Comisiei Europene: vicepreşedintele Franco Frattini consideră Partidul Neonazist German NPD direct responsabil de aceste acte şi cere scoaterea acestuia în afara legii. ?Dacă Germania ar interzice NPD, aş saluta cu tărie această decizie deoarece neonaziştii reprezintă o ameninţare şi un ulcer canceros pentru ţările democratice ca Germania?, a declarat Frattini. ?Xenofobia şi extremismul de dreapta câştigă teren peste tot în Europa?, dar Germania se numără printre ?cele cinci ţări care ne provoacă cea mai mare îngrijorare?, a comentat Frattini, menţionând de asemenea Franţa, Belgia, Danemarca şi Italia.

O parte a armatei germane nu se lasă mai prejos

La începutul anului, un post de televiziune a difuzat o înregistrare video în care un instructor militar îi cere unui soldat să ochească ţintele ca şi cum ar avea în faţă trei afro-americani din Bronx. Scena a fost filmată în iulie 2006, la o aplicaţie militară. Instructorul îi spune cadetului să îşi imagineze că are în faţă trei afro-americani şi îi cere să deschidă focul. Soldatul râde şi trage, în timp ce rosteşte insulte în limba engleză. Înregistrarea a fost difuzată în contextul în care abuzurile comise de instructori au pătat deja imaginea armatei germane.

Rusia. Intoleranţa care duce la crimă

Studenţii africani declară că nu există lună în care să nu fie ucişi străini la Sankt Petersburg. Cel de-al doilea oraş ca mărime din Rusia a fost scena unor atacuri violente, în care mai mulţi tineri de origine africană au decedat, de-a lungul mai multor ani, cel puţin din 2005 încoace. Poliţia a deschis anchetele pentru crime cu motivaţie rasistă. Militanţii pentru drepturile omului au avertizat şi ei că retorica rasistă este îmbrăţişată tot mai mult, chiar şi de politicieni. În urmă cu doi ani, partidul Rodina a fost exclus de la alegerile municipale din Moscova chiar din acest motiv. Partidul îşi făcea campanie într-un clip electoral care le cerea moscoviţilor ?să cureţe oraşul de gunoaie?, prezentând în imagini oameni din Caucaz, care au culoarea pielii mai închisă.

Este binecunoscută lipsa de transparenţă a statului rus, în orice domeniu. Amnesty International acuză unele elemente din interiorul guvernului de la Moscova că ar închide ochii la aceste atacuri, în loc să combată problema cu hotărâre. ?Modul în care Rusia abordează problema rasismului este incompatibil cu statutul asumat de această ţară prin tratatele internaţionale la care este semnatară. Amnesty International cere autorităţilor de la Moscova să îşi respecte obligaţiile asumate potrivit acestor tratate şi să combată rasismul cu hotărâre.? Autorităţile din Rusia sunt acuzate că au abordat prea târziu problema rasismului din societatea rusă, preferând să trateze numeroasele atacuri împotriva studenţilor de culoare sau imigranţilor din foste state sovietice drept simple jafuri sau bătăi de stradă, fără conotaţii rasiale.

Bilanţ

Mai nou, autorităţile ruse au se confruntă cu un val de agresiuni din partea skinheads (capete rase), militanţi naţionalişti, xenofobi şi extremişti, al căror scop declarat este ?epurarea etnică? sau curăţarea Rusiei de imigranţi, care reprezintă 20% din populatia de 143 de milioane. De la începutul anului 2006 până în prezent, au avut loc 83 de atacuri rasiste, soldate cu opt morţi. Autorităţile încearcă să muşamalizeze gravitatea situaţiei, dar activiştii antirasism avertizează că actele de ură şi intoleranţă la adresa imigranţilor au devenit un fenomen foarte răspândit: circa 50% din populaţie nu acceptă imigranţi la Moscova şi Sankt Petersburg. Un procent îngrijorător, care alimentează frenezia ?capetelor rase?. De asemenea, s-au intensificat atacurile asupra moscheilor şi sinagogilor, profanarea cimitirelor evreieşti şi intimidarea comercianţilor chinezi.

În luna noiembrie, au fost ucişi în bătaie doi rromi, o fetiţă şi o bătrână rrome au fost grav rănite. La Voronej a fost ucis în bătaie un vietnamez. La Sankt Petersburg, un student senegalez de 28 de ani. Alţi doi studenţi mongolezi au fost bătuţi cu cruzime de zece tineri. Aceiaşi zece au atacat un afgan, apoi nişte muncitori chinezi.

Polonia. Un neonazist în fruntea televiziunii

La Varşovia, fostul editor al unei reviste neonaziste poloneze a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Televiziunii Publice Poloneze, provocând o adevărată undă de şoc în Polonia. Avocatul Piotr Farfal, în vârstă de 28 de ani a fost, în trecut, activist de extremă-dreapta şi redactor-şef al revistei poloneze Front, care susţine deschis antisemitismul şi violenţa extremistă.

Numirea lui în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Televiziunii de Stat poloneze s-a datorat şi liderului formaţiunii extremiste Liga Familiilor Poloneze, Roman Giertych, ministru al Educaţiei şi vicepremier în guvern. Ca răspuns, la acel moment Parlamentul European a adoptat o rezoluţie de condamnare a răspândirii rasismului şi antisemitismului în Polonia şi în alte state europene. Acuzaţiile au fost respinse vehement de fosta coaliţie de guvernare din Polonia, din care făceau parte populişti şi conservatori naţionalişti. Atât partidul Dreptate şi Justiţie, cât şi Liga Familiilor Poloneze sunt deseori considerate drept xenofobe şi ultraconservatoare, în timp ce preşedintele Lech Kaczynski, ales în funcţie în toamna anului trecut, se opune categoric avorturilor şi căsătoriilor între homosexuali.

Alegeri anticipate

Parlamentul de la Varşovia şi-a votat propria dizolvare, iar preşedintele a stabilit data scrutinului la 21 octombrie. Într-un act discutabil din punct de vedere constituţional, preşedintele şi fratele său geamăn, care ocupă funcţia de premier, au revocat 15 din cei 22 de miniştri, dar i-au păstrat în guvern ca secretari de stat. Partidul Dreptate şi Justiţie, al fraţilor Kaczynski, nu mai avea majoritate în parlament încă din septembrie, când s-a destrămat coaliţia sa cu două formaţiuni extremiste. Deşi partidul său a pierdut teren în sondaje, premierul e încrezător în victorie. ?Credem că alegerile vor da Poloniei ocazia să decidă dacă vrea să continue pe calea reformelor, uneori dureroase dar, pentru noi, cruciale, sau să menţină sistemul oligarhic creat în anii 90?, a declarat premierul polonez, Jaroslaw Kaczynski. Sondajele dădeau totuşi câteva procente în plus formaţiunii liberale Platforma Civică, din opoziţie, şi îndreptăţit, căci iată, ei au câştigat fotoliul de premier. Donald Tusk şi formaţiunea pe care o conduce a ieşit învingătoare în alegerile legislative de la 21 octombrie.

Garda Maghiară, salvarea poporului ungar

Partidul de extremă dreapta Jobbik a creat la Budapesta o grupare paramilitară denumită Magyar Garda - Garda ungară, ce are scopul declarat de a ?salva poporul ungar?. În cadrul ceremoniilor de depunere a jurământului, a fost arborat drapelul regimului pronazist ungar din timpul celui de-al doilea război mondial. Au depus jurământul primii 56 de membri ai grupării, îmbrăcaţi în uniforme de culoare neagră cu dungi alb-roşii, de asemenea simboluri ale regimului nazist.

Vestea a provocat un val de îngrijorare în ţările vecine, între care România, Serbia şi Slovacia, toate preocupate de apelurile partidului Jobbik la dobândirea teritoriilor pierdute de Ungaria după război. Puternice tensiuni au opus anul trecut Slovacia, care numără o importantă minoritate maghiară, ţării vecine, după ce o studentă slovacă a afirmat că a fost agresată în plină stradă pentru că vorbea ungureşte.

Premierul ungar a afirmat deja că formaţiunea respectivă reprezintă ?un eveniment deosebit de alarmant?, care aruncă o pată de ?ruşine asupra Ungariei şi a democraţiei ungare?, cerând procurorului general să acorde ?o atenţie deosebită? acţiunilor respectivei grupări. Partidul Jobbik s-a făcut cunoscut pentru luările sale de poziţie împotriva rromilor, evreilor şi homosexualilor.

Bulgaria

În Bulgaria, sondajele arată că există diferenţe izbitoare între condiţiile în care trăiesc rromii şi cele ale altor grupuri. În timp ce 92% dintre bulgari stau în case cu electricitate, apă curentă şi cu toaletă, doar 46% dintre rromi trăiesc în astfel de condiţii. Aceleaşi sondaje arată că rata de şomaj a rromilor în 2006 era de 53,2%, pe când rata şomajului pentru bulgari era de 9,2%.

Extrema la putere

În urma alegerilor din statul de la sud de Dunăre, formaţiunea ultranaţionalistă Ataka a obţinut un fruntaş loc patru în parlament. Un partid care, dacă ar ajunge la putere, ar decide următoarele: retragerea din NATO, reanalizarea acordului cu Uniunea Europeană, redeschiderea a două dintre cele mai vechi reactoare ale centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui, dublarea forţelor armate, rezilierea oricărei înţelegeri cu Banca Mondială şi cu FMI, interzicerea partidelor minorităţilor naţionale şi reducerea programelor în limbi minoritare în presa de stat. Liderul partidului, Volen Siderov, este un fost jurnalist, şef al unui ziar reformist, Demokratsia. El a deviat ulterior spre un naţionalism radical şi a publicat cărţi cu tentă puternic rasistă.

Programul partidului Ataka este un melanj de sloganuri populiste, naţionaliste şi socialiste. Formaţiunea cere interzicerea posibilităţii străinilor să cumpere pământ în Bulgaria, revizuirea principalelor contracte de privatizare, lărgirea forţelor armate, reinstaurarea pedepsei cu moartea şi o nouă lege care să definească ?trădarea naţională?.

Fiul vitreg al lui Volen Siderov, Dimitri Stoianov, devenit membru al Parlamentului după aderarea Bulgariei, a fost citat spunând la Bruxelles că ?exista mulţi evrei puternici, cu mulţi bani, care plătesc mass-media pentru a forma conştiinţa socială a oamenilor. De asemenea, profită de crize economice din ţări precum Bulgaria pentru a se îmbogăţi. Acestea sunt realităţi concrete?.

Terorismul de sorginte islamică

Un studiu dat publicităţii în 2005 de centrul de cercetare Nixon din Statele Unite, citat de Times, avertiza că Europa e o pepinieră pentru adepţii Jihadului, războiul sfânt. Ei consideră că mişcările radicale din Europa pot genera extremişti care să acţioneze în alte părţi ale globului. Trei procente din populaţia europeană o constituie musulmanii, cam 15 milioane. Cei mai mulţi au venit în Europa în urmă cu 30-40 de ani, ca mână de lucru ieftină. Până în 2025, se estimează că populaţia musulmană se va dubla.

Prima ţară europeană lovită de extremismul islamic a fost Franţa, în anii 80 şi 90. O serie de atacuri devastatoare ale algerienilor asupra Franţei cu un dublu mesaj: răzbunare pentru anii colonialismului, dar şi pedeapsă pentru sprijinul pe care Franţa îl manifesta pentru regimul militar din Alger. Franţa a reacţionat cum nu a reacţionat nicio altă ţară europeană: poliţia a luat cu asalt moscheile şi centrele de rugăciune, imamii au fost deportaţi. La această oră, Franţa are acum foarte puţine reţele teroriste, deşi are cel mai mare număr de musulmani din Europa, 5 milioane.

Şi în Germania există mulţi musulmani, însă cei mai mulţi provin din Turcia şi s-au integrat destul de bine în societatea germană. Totuşi, există o mică comunitate arabă în Hamburg, de unde proveneau cei care au pus la cale atentatele de la 11 septembrie 2001. Spania a acordat prea puţină atenţie ameninţării extremismului islamic, nu în ultimul rând fiindcă era suficient de ocupată cu mişcarea separatistă bască ETA. Cu toate acestea, atentatul de la Madrid a dovedit că nici Spania nu e ferită.

În Marea Britanie, există musulmani provenind în special din Pakistan, India şi Bangladesh. Mulţi tineri pakistanezi la a doua sau a treia generaţie în statul britanic, care păstrează contactul cu ţara de origine, au fost influenţaţi de extremismul islamic. Concluzia celor de la Times este însă că, oriunde s-ar afla în afara ţării de origine, musulmanii sunt marcaţi de probleme legate de izolare, sărăcie şi radicalizare.

ROMÂNIA

Terorismul în România

În urmă cu un an, un anonim din Lugoj era arestat sub acuzaţia de complot în vederea unui atentat cu bombă în Timişoara. Florin Lesch era urmărit de doi ani de serviciile secrete, care îl bănuiau de legături cu organizaţii teroriste fundamentalist - islamice. Potrivit SRI, Lesch ar fi participat, începând cu 2002, la tabere de pregătire religioasă în România, prilej cu care a intrat în legătură cu membri ai organizaţiei extremist-teroriste ?Fraţii musulmani?. Tânărul a trimis televiziunilor mai multe înregistrări în care ameninţa cu producerea unor atentate. La momentul arestării, anchetatorii au găsit în maşina bărbatului două butelii şi un dispozitiv de detonare prin telefon pe care se presupune că Lesch urma să le declanşeze în centrul Timişoarei.

Românii nu se poartă bine cu minorităţile

UE ne critică dur pentru gestionarea problemei rromilor. Raportul despre rasism şi xenofobie pe 2007 menţionează că, în pofida unor măsuri pozitive luate de stat, rromii sunt evacuaţi forţat, fără să le fie asigurate alte locuinţe. Peste un milion de oameni, majoritatea rromi, trăiesc în mahalale, în condiţii insalubre. Iar, din totalul populaţiei rrome angajate, doar 34% aveau, în 2006, un venit regulat.

La capitolul măsuri benefice, sunt menţionate totuşi târgurile de job-uri pentru rromi şi oferirea unor posturi în instituţii publice. Cele mai multe cazuri de rasism sancţionate au fost discursurile rasiste la adresa romilor şi articolele de presă care conţin prejudecăţi şi stereotipuri legate de rromi, refuzul accesului în spaţiile publice şi magazine şi publicitate discriminantă.

De asemenea, în lupta împotriva xenofobiei, Ministerul Educaţiei a publicat pe site-ul său un ghid pentru profesorii care vor să predea lecţii despre Holocaust. Cercetători britanici au constat că predarea în clasele primare a subiectelor legate de Holocaust are un impact, atât imediat cât şi pe termen lung, asupra elevilor, făcându-i mai toleranţi faţă de minorităţi, iar efectele s-au simţit atât imediat după predarea lecţiilor, cât şi la zece luni după aceasta.

Discriminare pe faţă

Directoarea unei şcoli din judeţul Dâmboviţa a fost acuzată de rasism la începutul anului şcolar, după ce i-a separat pe elevii de etnie rromă de 7 ani într-o singură clasă. Revoltaţi, părinţii copiilor rromi au ameninţat că îşi vor retrage copiii de la şcoală. Directoarea şcolii s-a declarat însă un manager competent, care nu poate fi acuzat de rasism.

Amnesty International: România ? paradisul discriminărilor

Amnesty International dă mereu note proaste ţării noastre la capitolul ?tratamentul în instituţii a indivizilor cu boli mentale?. De asemenea, homosexualii şi celelalte minorităţi sexuale sunt supuşi discriminării şi intoleranţei. Amnesty International şi-a arătat preocuparea şi faţă de intensificarea în presă a remarcilor rasiste.

Războaiele politice dau forţă extremiştilor

Bâlbâielile politice şi războiul deschis dintre preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu riscă să consolideze poziţia partidelor extremiste, arăta presa internaţională, până la euroalegeri. Ele ar fi putut furniza un contingent de deputaţi de extremă-dreapta pentru Parlamentul de la Strasbourg. Prima fisură vizibilă a putut fi observată la momentul deciziei Partidului Democrat de a candida pe liste separate de Partidul Liberal la alegerile pentru Parlamentul European.

Jurnaliştii străini arată că partidele extremiste precum Partidul România Mare, în frunte cu liderul Corneliu Vadim Tudor (care declarase că nu va candida, printre altele pentru că nu îi plac călătoriile cu avionul), sau Partidul Noua Generaţie, condus de Gigi Becali, ar fi putut câştiga de pe urma acestor conflicte.

Aproape fiecare stat din UE are forţe extremiste semnificative în interiorul său, majoritatea exprimându-se activ în cadrul sistemelor de partide. Franţa se confruntă cu extremismul lui Jean Marie Le Pen, dominat de discursul său xenofob, anti-imigraţionist şi anti-european. Apogeul său: 2002, când a intrat în turul doi la alegerile prezidenţiale, provocând o mare îngrijorare la nivelul societăţii franceze şi comunităţii internaţionale. Francezii nu au avut de ales şi l-au votat pe Chirac.

Austria s-a confruntat cu Jorg Haider şi partidul său în preajma anului 2000, fapt care a adus-o în pragul izolării în cadrul UE. În aceeaşi perioadă, Pim Fortuyn a construit un partid extremist care a intrat rapid la guvernare. Germania se confruntă cu extremismul de stânga: Partidul Democraţiei Socialiste, promotor deschis al ideilor comuniste, are o poziţie puternică în estul Germaniei, regiune cu majoritatea atributelor unei ţări postcomuniste.

În Parlamentul European, extremiştii aveau mai multă putere, prin grupul ?Identitate, Tradiţie, Suveranitate?, care reuneşte câteva partide extremiste din statele UE: Frontul Naţional al lui Le Pen, ?Vlams Belang? din Belgia, Partidul Libertăţii din Austria, Partidul ?Acţiunea Naţională cu Alessandra Mussolini? din Italia, Ataka din Bulgaria, dar şi PRM. Partide anti-europene care acţionează împreună chiar din interiorul său (Le Pen doreşte, de pildă, să scoată Franţa din UE).

Din păcate pentru Le Pen şi aliaţii săi, în urma unui interviu acordat de Alessandra Mussolini Cotidianului, aceasta a declarat că încălcarea legii ar fi devenit ?un mod de viaţă pentru românii care merg în Italia şi care nu pot să-şi câştige existenţa prin muncă cinstită?. Infracţiunile, nu sunt minore, ci ?crime oribile, care fac să ţi se ridice părul în cap?. Ca urmare, C.V.Tudor a declarat că nu mai poate face parte din acelaşi grup parlamentar cu cineva care ?îndrăzneşte să comită un astfel de sacrilegiu faţă de poporul nostru?, iar cei cinci deputaţi PRM au părăsit grupul, a cărui supravieţuire depindea de participarea românilor. Aşadar, Parlamentul European a dizolvat oficial ITS, ca urmare a retragerii PRM. Anunţul făcut de Edward McMillan-Scott, primit cu aplauze de europarlamentari, a dus la un incident între austriacul Hans-Peter Martin şi Le Pen, care i-ar fi adresat un gest obscen, potrivit AFP. În orice caz, în urma scrutinului din România, extremiştii lui Le Pen mai au de aşteptat până la o regrupare. Mult şi bine.

Discursul extremist a prins bine la români. Pe fondul primelor încercări de reforme economice declanşate de Convenţia Democrată după câştigarea alegerilor din 1996, simpatia pentru Partidul România Mare a marcat o creştere rapidă, în special în rândul pensionarilor. La alegerile din 2000, cele 36 de procente obţinute de Corneliu Vadim Tudor au adus România în atenţia democraţiilor europene şi au solidarizat societatea românească în favoarea lui Ion Iliescu.

După acest moment, Corneliu Vadim Tudor a încercat să schimbe imaginea partidului şi să scape partidul de acuzaţiile de antisemitism. Astfel, pentru pregătirea alegerilor din 2004, preşedintele PRM a angajat un consultant israelian pentru imagine, renunţând conştient la o parte dintre simpatizanţii săi. Aceste oscilaţii au făcut ca Vadim Tudor să aibă un număr mai mic de simpatizanţi, însă PRM are importanţă în Parlament.

RASISMUL ÎN SPORT

În urmă cu un an, mai multe scandaluri rasiste au izbucnit în fotbalul intern şi internaţional, dar şi în baschetul masculin românesc. Baschetbalistul Bruno Roşnafschi i-a catalogat drept ţigani şi echipă de nimic pe jucătorii ploieşteni. 13352 Un scandal mult mai mediatizat a fost cel provocat de jucătorii Steaua, alături de galerie. ?Boală pe ţigani?, au cântat jucătorii stelişti alături de galerie la finalul unui meci. Şi au plătit. ?Având în vedere şi sesizarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, se sancţionează cu organizarea unui meci fără spectatori şi 30.000 de franci elveţieni amendă?, a explicat Doru Viorel Ursu, preşedintele Comisiei de Disciplină FRF. La dosarul împotriva Stelei, o contribuţie importantă l-a avut şi clubul Rapid, care a depus, imediat după meci, un memoriu împotriva grupării din Ghencea, pe care a acuzat-o de rasism.

Şi Dinamo a primit aceleaşi sancţiuni, după o serie de scandări ale fanilor dinamovişti la adresa ivorianului Daouda. ?Daouda, pentru noi eşti doar o cioară!? s-a auzit la Mioveni. Comisia de Disciplină a FRF a considerat drept rasistă scandarea fanilor dinamovişti şi a sancţionat şi clubul Dinamo.

RASISMUL ÎN FOTBALUL EUROPEAN:



Agenţia UE pentru drepturile omului recomandă intensificarea eforturilor de combatere a rasismului

Cele 27 de state UE trebuie să depună mai multe eforturi pentru a asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor pe fondul intensificării violenţelor rasiale în unele ţări, potrivit primului raport redactat de Agenţia europeană a Drepturilor Fundamentale. Potrivit raportului de 172 de pagini intitulat ?Rasism şi xenofobie în statele membre UE?, tratamentul inegal şi discriminarea etnică se manifestă în continuare în domeniul educaţiei, locuinţelor şi în cel profesional. Agenţia europeană monitorizează evoluţia rasismului şi xenofobiei în UE.

Anumite persoane riscă să fie discriminate doar din cauza numelui străin pe care îl poartă, în timp ce imigranţii şi persoanele de etnie romă beneficiază în mod regulat de tratament inegal în domeniul locuinţelor şi educaţiei. Raportul dezvăluie, de asemenea, că violenţele şi crimele rasiale s-au intensificat într-o serie de state membre, dar datele insuficiente nu permit generalizarea acestui fenomen la nivelul întregului bloc comunitar.

Cazurile de violenţă şi crime rasiale s-au înmulţit în ţări precum Danemarca, Franţa, Irlanda, Polonia, Slovacia, Finlanda şi Marea Britanie, dar au scăzut numeric în Austria, Cehia şi Suedia. ?Există probe concrete potrivit cărora violenţa rasială şi discriminarea persistă şi reprezintă, de fapt, un fenomen în creştere în unele state comunitare. (...) Există în continuare informaţii grave privind comiterea de acte de violenţă şi rele tratamente împotriva minorităţilor vulnerabile de către instituţii ale statului - poliţia şi personalul serviciului de imigraţie şi al poliţiei de frontieră?.

România, alături de Franţa, Irlanda, Ungaria, Suedia şi Marea Brtianie, acordă cele mai severe sancţiuni atunci când o persoană sau o comunitate este discriminată pe criterii etnice. În Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia şi România au fost însă raportate foarte puţine cazuri de discriminare.

CITIŢI ŞI: DOSARELE ANTENA3.RO. EXTREMISMUL PE RUTA ROMA - BUCUREŞTI

Ella Moroiu, Antena3.ro