Un bărbat a fost înjunghiat de o femeie la un atelier de artă din Capitală
Publicat acum 32 minute
Singurul sondaj realizat până acum pe această temă, de Gallup Organization, în urmă cu aproape cinci ani, viza percepţia publicului faţă de implicarea femeilor în politică. Acel sondaj arăta că, la acel moment, 42% dintre adulţii români considerau că femeile ar trebui să fie sprijinite să participe mai mult la viaţa politică şi că prezenţa acestora ar aduce îmbunătăţiri situaţiei din România. Care mai este însă percepţia opiniei publice în 2008? Femeia din România nu pare însă să aibă curajul necesar şi susţinerea să pătrundă în acest spaţiu.
Aţi auzit, desigur, de Monica Macovei, Norica Nicolai, Elena Udrea, Elena Băsescu, Daniela Buruiană, Mona Muscă, Adriana Săftoiu, Anca Boagiu, Daciana Sârbu, Ecaterina Andronescu, Irina Loghin, Lavinia Şandru, Mioara Mantale, Olguţa Vasilescu, Rodica Stănoiu, Hildegard Puwak, Paula Ivănescu, Rovana Plumb sau Raluca Turcan. Numele lor au deja rezonanţă în urechea românului de rând.
DOAMNELE POLITICII ROMÂNEŞTI - GALERIE FOTO
Mona Muscă
Monica Octavia Muscă este căsătorită şi are un copil. La prima vedere, o femeie obişnuită. Însă este şi femeia politician care strânge mâna preşedintelui fără timiditate, care ţine piept unei dezbateri serioase, glumelor pe seama faptului că este femeie, dar şi acuzaţiilor de colaborare cu fosta Securitate. Fost ministru al Culturii, ea a dorit să convingă tinerii că ?lectura este la fel de pasionantă şi mult mai interesantă decât fumatul unei ţigări în WC?. Ea le-a spus băieţilor că este ?mult mai uşor să convingi o iubită că eşti un tip valabil dacă îi reciţi din Nichita Stănescu?.
Ca deputat, a iniţiat legea pentru prevenirea şi pedepsirea violenţei domestice. A luptat pentru libertatea de exprimare, fiind unul dintre iniţiatorii Legii liberului acces la informaţiile de interes public. În 2004, ea a spus lucrurilor pe nume într-un stil original, nou pentru scena politică românească: ?În România, imunitatea parlamentară nu se ridică nici măcar cu Viagra?.
În campanie:
Monica Macovei
De formaţie avocat, Monica Macovei a deţinut funcţia de ministru al Justiţiei în Guvernul Tăriceanu. Ea nu aparţine unui partid, dar a beneficiat de susţinerea Partidului Democrat şi a preşedintelui Traian Băsescu. După înlăturarea sa de la conducerea ministerului, au fost necesare luni de zile pentru găsirea unui nou ministru unanim acceptat. ?Cred că nu mai sunt în Guvern pentru că am refuzat să avizez legi cu destinaţie şi pentru că am insistat puţin cam mult pe legislaţia anticorupţie?, a declarat Monica Macovei, după părăsirea Guvernului. În prezent, ea este consilierul premierului macedonean Nikola Gruevski pe probleme de combatere a corupţiei.
De-a lungul timpului, dar îndeosebi după numirea ca ministru, numele Monicăi Macovei a fost implicat într-o serie de scandaluri mediatice. Amintim aici unul singur: într-un articol cu titlul ?Viciul de procedură al ministrului Macovei?, se afirma că, după ce a participat la un congres al avocaţilor din Costineşti, ministrul ar fi mers într-un local de lux, s-ar fi îmbătat ?cui? şi ar fi spart şi nişte pahare. Ulterior, ziarul care a publicat această ştire, a anunţat că informaţia nu a fost atent verificată.
Vot la două mâini pentru o moţiune anti-Macovei:
Rodica Stănoiu
Senatorul PSD a fost de asemenea ministru al Justiţiei, în cabinetul Năstase, între 2000 şi 2004, când a demisionat din cauza unor acuzaţii de corupţie. Acuzată, ca şi Mona Muscă, de colaborare cu fosta Securitate, ea a demisionat în 2006 din PSD şi din Parlament, justificându-şi gestul prin faptul că vrea să ducă singură ?lupta pentru adevăr?. Fosta titulară de la Justiţie a invocat presiunile mediatice exercitate asupră-i, lăsând să se înţeleagă că nu a fost suficient sprijinită de partid.
Cunoscută ca un apropiat al fostului preşedinte Ion Iliescu, Stănoiu şi-a început cariera juridică în funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Pe linie de partid, a fost iniţial simplu membru şi a avansat până la poziţia de vicepreşedinte şi apoi ministru al Justiţiei.
Norica Nicolai
Spune că a încercat să se îndepărteze de stereotipul femeii politician ce deţine un rol decorativ. Şi, pentru că suntem la capitolul ?Justiţie?, Norica Nicolai a fost foarte aproape de obţinerea mandatului de ministru, însă preşedintele Băsescu (şi nu doar el) nu a dorit-o. ?Nu o voi numi niciodată ministru pe Norica Nicolai?, a spus el, şi s-a făcut voia sa. Argumentele se leagă de trecutul şi activitatea ca procuror al Noricăi Nicolai.
A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi a fost, pe rând, procuror în perioada 1983 - 1991, secretar de Stat în Ministerul Muncii între 1996 - 2000 şi cadru didactic. Din anul 2000, este senator. Norica Nicolai este căstorită şi are o fată. După Revoluţie a intrat în politică ca membră a PNŢCD, însă în anul 2000 a fost exclusă pe motiv că nu a fost de acord cu refacerea Convenţiei Democrate. Din acelaşi an, a devenit membră a PNL. La ultimul congres liberal a fost aleasă vicepreşedinte. În acest moment, este vicepreşedinte al Senatului şi vicepreşedinte al organizaţiei European Liberal Women Network. Senatorul PNL a mai fost propus pentru funcţia de ministru al Apărării sau cel al Justiţiei la formarea cabinetului Tăriceanu II.
În 2006, Norica Nicolai s-a prezentat la şedinţa de Senat alături de nepoata sa, care a fost surprinsă de camerele de filmat votând cu o cartelă de parlamentar. Senatorul a recunoscut ulterior că i-a permis nepoatei să asiste la lucrări, dar nu să utilizeze cartela. A declarat că a greşit, iar în urma cercetărilor interne, Biroul Permanent al Senatului i-a dat un avertisment.
Preşedintele, despre Norica Nicolai:
Elena Udrea
Doctorand în ştiinţe militare şi cunoscătoare a trei limbi străine de circulaţie internaţională, Elena Udrea a fost consilierul preşedintelui Băsescu în 2005, timp de nouă luni. De atunci, a fost mediatizată progresiv, iar astăzi, pare a fi una dintre cele mai cunoscute femei politician din România. La fel de mediatizată este şi apropierea de Traian Băsescu, pe care evită să o contrazică. ?Omnia mea mecum porto (Tot ceea ce am duc cu mine)? este motto-ul postat pe blogul său.
Declară că un politician trebuie să urce cât mai sus şi nu exclude nici o candidatură la prezidenţiale. Pentru moment însă, nu mai are obiective pentru că ar fi prematur, aşa că aşteaptă exact cât va fi capabilă să obţină.
Mai nou, fosta colegă de Administraţie Prezidenţială, Adriana Săftoiu, susţine că, în PD-L, prezenţa Elenei Udrea stârneşte teamă şi nu respect: ?Elena Udrea, dacă a greşit undeva, a fost că a încercat să ardă etapele. Şi nu a ales un traseu mai răbdător, ca să poată fi asimilată până la urmă şi de colegii ei, şi de public.?
La Animat Planet:
Adriana Săftoiu
Jurnalist şi fost consilier prezidenţial, este şi soţia fostului director al SIE, Claudiu Săftoiu. În perioada 1998-2000 a îndeplinit funcţia de Secretar de stat, purtător de cuvânt al Guvernului. Apoi a fost numită ca director de cabinet al Ministrului Transporturilor, Traian Băsescu (2000-2001). În 2004, ea devine deputat pe listele PNL-PD, demisionând pentru a intra în funcţia de consilier şi purtător de cuvânt al preşedinţiei. În 2006, a depus la Parchetul Militar o plângere penală împotriva ministrului Apărării de atunci, Teodor Athanasiu, pe care l-a acuzat că ar fi folosit Direcţia de Informaţii a Armatei pentru a afla detalii despre activitatea ei la Cotroceni. Ea l-a acuzat pe Atanasiu de comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
În martie 2007, a demisionat din Administraţia Prezidenţială, din motive ?de natură personală?, însă gurile rele susţin că neînţelegerile dintre ea şi Elena Udrea au fost adevăratul motiv, dar şi o dispută cu preşedintele, care i-ar fi reproşat o discuţie avută de Săftoiu cu secretarul general al PD, Vasile Blaga, pe tema situaţiei din partid şi a Elenei Udrea.
În legătură cu relaţia pe care o are acum cu reprezentanţii Partidului Democrat Liberal, ea spune că mulţi dintre ei nu îi mai răspund la telefon.
Elena Băsescu
Cea mai tânără reprezentantă din această selecţie este însăşi fiica cea mică a preşedintelui, Elena. Proaspăt aleasă ca preşedinte a organizaţiei de tineret a PDL, ea are 28 de ani, a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Universităţii Româno-Americane, apoi a studiat economia într-un centru universitar din Statele Unite. Mezina preşedintelui şi-a continuat studiile cu un master în cadrul SNSPA, pe care l-a trecut cu nota 10, pentru că i-a convins pe profesorii din comisia de examinare ca e foarte pricepută la politică. De pregatirea lucrării sale s-a ocupat personal Cristian Pârvulescu, profesor universitar la SNSPA şi lider al PRO Democraţia.
Candidatura Elenei Băsescu la funcţia de secretar executiv în OTPD-L a generat discuţii aprinse în rândul colegilor săi, care au reclamat riscul unor ?înscăunări dinastice? în locul adevăratei competiţii. Contracandidaţii Elenei, Bogdan Boza de la PD-L sector 1, şi Cozmin Petruţ, preşedinte executiv de la filiala Dolj, au acuzat ?nepotismul" promovat în partidul lui Emil Boc.
?Succesurile? din viaţa Elenei Băsescu:
Foto Elena Udrea: The One
Antena3.ro
