Cele mai controversate alegeri din istoria SUA
O dată la patru ani, americanii îşi aleg un preşedinte şi un vicepreşedinte, optând astfel atât pentru liderii naţionali, cât şi pentru cursul pe care îl va lua politica publică. Pentru prima dată în istoria Statelor Unite ale Americii, pentru candidatura la preşedinţie se luptă în tabăra democraţilor un afro-american şi o femeie, cu şanse aproape egale. Hillary Rodham Clinton, senator de New York şi fostă primă doamnă alături de cel mai infidel preşedinte american, şi-a construit o campanie de amploare, câştigându-şi simpatia delegaţilor din cele mai importante state: New York şi California.
În schimb, Barack Obama, senator de Illinois şi fost avocat pentru Drepturile Omului, are avantajul de a fi câştigat mai mulţi delegaţi de partea sa. Obama, al cărui tată este originar din Kenya, este considerat de către experţi a fi primul candidat afro-american cu şanse reale de a câştiga alegerile prezidenţiale. De cealaltă parte a baricadei, republicanii vor înfrunta prezidenţialele, cel mai probabil, cu John McCain, senator al statului Arizona, fost luptător în războiul din Vietnam, unde a fost capturat şi ţinut prizonier timp de cinci ani. McCain a candidat la preşedinţia SUA şi în anul 2000, iar acum ar putea deveni cel mai în vârstă preşedinte al SUA. Cele mai mici şanse la preşedinţie le are fostul guvernator de Arkansas, Mike Huckabee.
Sistemul prin care este ales preşedintele combină cerinţele constituţionale şi de statut, regulile partidelor naţionale şi din fiecare stat, tradiţii politice şi practici moderne. După cum se stabileşte în Constituţia SUA, alegerea preşedintelui este făcută de către electorii aleşi în fiecare stat. Autoritatea care ia decizia finală în alegerea viitorului preşedinte SUA este colegiul electoral, care cuprinde electori din fiecare stat, numărul acestora fiind egal cu reprezentanţii fiecărui stat în Casa Reprezentanţilor şi în Senat. Toate statele (cu excepţia a două dintre ele) oferă voturile electorale pe principiul ?câştigătorul primeşte tot? candidatului care a primit cele mai multe voturi ale populaţiei din statul respectiv.
Barack Obama. Scurtă biografie
S-a născut în Honolulu, Hawaii, la 4 august 1961. Tatăl lui ? un economist de valoare - este originar din Kenya, iar mama ? americană din Kansas, descendentă a preşedintelui Statelor Confederate Jefferson Davis, din perioada Războiului de Secesiune. La doi ani de la naşterea lui Obama, părinţii săi au divorţat. Barack povesteşte că, multă vreme, a crezut că părinţii săi, un cuplu mixt, au fost victime ale unui blestem, din moment ce s-au despărţit atât de curând. Mama sa l-a făcut să înţeleagă totuşi că doar ambiţia de a studia la Harvard, o Mecca a economiştilor, îl determinase pe soţul ei să ceară divorţul.
Barack a trăit în multe locuri, inclusiv în Indonezia, alături de mama şi cel de-al doilea soţ al acesteia, un om de afaceri ambiţios. Revenit în Hawaii, bunicii îi fac rost de o bursă la Punahou School, cea mai bună şcoală particulară din zonă. ?Am învăţat atunci să trec din lumea mea neagră la lumea mea albă?, povesteşte actualul candidat la Casa Albă. ?Eram conştient că fiecare din ele are propriul mod de exprimare, cutume, pe care trebuia să le înţeleg ca să pot trece uşor de la una la cealaltă....? Universului celor două rase cărora le aparţinea i se adăuga cel al clasei sociale. La şcoală mergea într-o clădire elegantă, dar seara se întorcea în apartamentul modest în care locuia cu mama, reîntoarsă din Indonezia cu sora lui, Maya, născută la Jakarta. Pentru a supravieţui, ei primeau ajutor social.
Mai târziu, a urmat cursurile Universităţii Columbia din New York şi a obţinut licenţa în Drept la Universitatea Harvard, Massachusetts, cu Magna cum Laudae. În anii 80, el s-a convertit la creştinism şi a abandonat o carieră promiţătoare pentru a activa ca asistent social în ghetoul din Chicago. Astăzi, el este senator al statului Illinois, aflat la primul mandat. Înainte de a activa ca senator, el a activat şi ca lector universitar şi avocat pentru Drepturile Omului. Ca senator de Illinois, a luat rolul de creator de idei, câştigând pentru comunitatea neagră drepturi nesperate: supravegherea video a interogatoriilor luate de poliţiştii din Illinois şi un moratoriu asupra pedepsei cu moartea. Experţii îl consideră a fi primul candidat afro-american cu şanse reale de a câştiga alegerile prezidenţiale. El şi soţia sa, avocata Michelle Obama (născută Robinson), cu care s-a căsătorit în 1992, au împreună două fiice, Malia Anna si Natasha.
Mărturisiri
În 1995, Barack Obama publică un remarcabil eseu autobiografic, intitulat ?Dreams from My Fathers?, unde povesteşte despre viaţa sa de copil metis în căutarea unui tată, văzut ca un negru într-o Americă albă. El atinge subiectul rasei, din punctul de vedere al cuiva care a văzut şi a făcut parte din mai multe culturi, astăzi puternic opuse politic. De asemenea, el scrie că a consumat alcool, marijuana şi cocaină în adolescenţă, în încercarea de a-şi ?alunga din minte întrebări existenţiale?. ?Nu sunt mândru de asta. A fost doar o greşeală pe care am făcut-o când eram tânăr?, spune el. El a dat şi o replică unei celebră mărturii a fostului preşedinte Bill Clinton, care a recunoscut că a consumat marijuana, însă ?fără să inhaleze?. ?Eu am inhalat. (...) N-am înţeles niciodată acea afirmaţie a lui Clinton. Normal că am inhalat, doar acesta e scopul consumului de marijuana, să inhalezi?, adăugând că nu este mândru de aceste episod din viaţa sa.
Legat de ţigările obişnuite, soţia lui Obama, Michelle, a făcut uz de influenţă când cuplul a dezbătut dacă el ar trebui sau nu să candideze la preşedinţie. Ea a fost de acord doar cu condiţia ca Obama să se lase de fumat. Până în prezent, acesta nu a fost surprins încălcând promisiunea. Ca vicii, când a fost rugat să îşi menţioneze unul din ?talentele ascunse?, Obama a răspuns: ?Sunt un jucător de poker destul de bun!?
În timpul campaniei, Obama a fost întrebat dacă este de acord cu legalizarea utilizării de marijuana în scopuri medicale. ?Dacă oamenii de ştiinţă îmi spun că aceasta e cea mai bună soluţie de ameliorare a durerii la un bolnav grav, atunci sunt deschis la ideea legalizării. Cred însă că întreaga operaţiune ar trebui făcuta după reguli stricte şi cu o supraveghere adecvată. Marijuana ar trebui vândută cu reţetă, la fel ca alte tranchilizante sau analgezice foarte puternice.? El respinge categoric ideea legalizării plantaţiilor private, astfel încât utilizatorii să-şi poată creşte singuri drogul la ei acasă. ?Nu trebuie să se ajunga în situaţia în care un om apare drogat în faţa ta şi spune: ŤEram foarte emoţionat, aveam nevoie de puţină iarbă!ť?
În urma obţinerii a 2.000.000 $ din drepturi de autor, Barack Obama s-a mutat din locuinţa sa din Hyde Park, Chicago, în actuala reşedinţă din Kenwood, în valoare de 1,6 miloane $. Achiziţionarea casei şi, ulterior, a unui teren învecinat, au intrat în atenţia presei în 2006, datorită legăturilor financiare cu un controversat om de afaceri din Illinois, Antoin Rezko.
Inamicii săi politici s-au folosit de această poveste, dar şi de originile lui Barack, amintind mereu că numele mijlociu al candidatului este Hussein, dar şi alăturând în rimă ?Obama? şi ?Ossama?.
Amintim, în treacăt, că Obama s-a implicat activ în campania electorală a lui Bill Clinton. Chicago îşi aminteşte de o săptămână din 1992, când un tânăr subţirel, cu un nume bizar - Barack Obama -, a adus cu el studenţii de la Boston, reprezentând 150.000 noi alegători democraţi pe listele electorale ale lui Clinton.
Campania electorală
În ciuda acestora, la 10 februarie 2007, afro-americanul îşi anunţă oficial candidatura la preşedinţia Statelor Unite din partea democraţilor, împotriva puternicei Hillary Clinton, dar şi a altor candidaţi de valoare, eliminaţi facil. Sondajele arată că fosta primă doamnă mai are foarte puţine şanse să devină candidatul democrat la alegeri: deşi Hillary Clinton şi-a atacat de mai multe ori adversarul pe tema lipsei sale de experienţă, ultimul sondaj, efectuat de New York Times / CBS News, relevă că strategia nu a reuşit. Astfel, 47% dintre alegătorii democraţi estimează că Obama va şti să gestioneze cu înţelepciune o criză internaţională, faţă de numai 39% favorabili lui Clinton. Totodată, 69% consideră că tânărul senator de 46 de ani va fi un bun comandant şef al armatei. Se pare că două treimi dintre democraţii intervievaţi sunt deja de partea senatorului de Illinois.
În afară de aceste rezultate pozitive în sondaje, Barack Obama a înregistrat şi sprijinul lui Chris Dodd, fost candidat la învestitura democrată, ieşit din cursa pentru obţinerea învestiturii la începutul lunii ianuarie. Până şi Bill Clinton recunoaşte neputinţa soţiei sale de a-l înfrânge pe Obama: ?Nu pot s-o fac pe Hillary mai tânără, mai înaltă şi bărbat!?
În aceste condiţii, lui Hillary Clinton nu-i rămâne decât să câştige alegerile preliminare de săptămâna viitoare, din Ohio şi Texas, state în care Barack Obama înregistrează de asemenea o creştere în sondaje. Peste un milion de persoane au făcut donaţii pentru campania lui Obama, depăşind recordul lui Hillary, nevoită să facă donaţii din propriul buzunar pentru a ţine pasul.
Platforma politică
Ca senator, Obama a propus o serie de legi care să creeze un sistem al eligibilităţii pentru angajare, care să permită companiilor să verifice dacă angajaţii lor sunt locuitori legali ai SUA. Obama sprijină oferirea unei şanse imigranţilor ilegali din SUA care nu se fac vinovaţi de infracţiuni - aceştia ar putea plăti o amendă, învăţa limba engleză şi rămâne în Statele Unite.
În domeniul ecologiei, Barack Obama afirmă că SUA au responsabilitatea de a lăsa planeta într-o stare mai bună pentru generaţiile viitoare. Planul său ar reduce emisiile de gaze de seră, ar implementa un sistem de reducere şi înlocuire pentru a scădea emisiile de carbon cu 80% până în anul 2050, ar stabili un standard naţional pentru combustibilii cu nivel redus de carbon şi ar ridica standardele de eficienţă a combustibililor, ar reduce consumul de benzină prin extinderea folosirii surselor de energie reînnoibilă şi ar investi în tehnologii avansate pentru proiecte legate de ?energia curată?.
A fost unul dintre primii critici ai războiului din Irak. El ar retrage soldaţii americani, câte o brigadă sau două pe lună. Doreşte să se cadă de acord asupra unei convenţii constituţionale în Irak, în vederea unui acord sau a unei reconcilieri. De asemenea, doreşte încheirea unui pact pentru securitate cu vecinii Irakului.
Armata americană trebuie să fie transformată astfel încât să facă faţă nevoilor din ziua de azi şi sprijină planurile de creştere a dimensiunii armatei cu încă 65.000 de soldaţi şi a Marinei SUA cu încă 27.000 de soldaţi. Obama s-a angajat să conducă un efort global pentru securizarea în decurs de patru ani a tuturor armelor şi materialelor nucleare care se află acum în locaţii vulnerabile.
A sprijinit pactul de liber comerţ cu Omanul şi sprijină stabilirea unor standarde pentru forţa de muncă şi drepturile omului în comerţul cu China.
Cine îl sprijină
Şeful de campanie al lui Barack Obama este David Plouffe, dar primul candidat de culoare la funcţia de preşedinte SUA beneficiază şi de sfaturile consilierului media David Axelrod. În presa americană s-a zvonit, la un moment dat, că Obama i-ar fi cerut sprijin pe probleme de politică externă fostului secretar de stat al administraţiei Bush, Colin Powell.
Alţii:
* George Clooney;
* Warren Buffet;
* Will Smith;
* Oprah Winfrey;
* Halle Berry;
* Forrest Whitaker;
* Matt Damon;
* Ben Affleck;
* Brad Pitt;
* Scarlett Johansson.
Dintre un afro-american şi o femeie, americanii îl preferă pe Obama
Circa 72% dintre albii americani şi 61% dintre afro-americanii din Statele Unite consideră că ţara lor este pregătită să aibă un preşedinte de culoare, relevă un sondaj realizat de CNN şi Opinion Research. În acelaşi timp, doar 63% dintre alegătorii din fiecare categorie au răspuns afirmativ atunci când au fost întrebaţi dacă Statele Unite sunt pregătite să fie conduse de o femeie. Studiul a fost realizat în perioada 14-17 ianuarie, pe un eşantion de 1400 de persoane adulte. Deloc încurajatoare pentru Clinton, rezultatele nu o pot împiedica pe fosta primă doamnă să lupte încă, din răsputeri, pentru a obţine învestitura democrată pentru Casa Albă.
De ce doresc americanii un preşedinte de culoare?
Analistul politic John O?Sullivan apreciază, într-un articol scris pentru cotidianul britanic ?Daily Telegraph?, că alegătorii americani şi-au dorit de mult timp să voteze un candidat de culoare la prezidenţiale, pentru a demonstra că sunt lipsiţi de prejudecăţi. Tot el susţine că, dacă fostul secretar de stat Colin Powell ar fi candidat la scrutinul din 1996, probabil că l-ar fi învins pe Bill Clinton şi s-a fi instalat la Casa Albă ca preşedinte.
Mesajul său proaspăt i-a convins pe democraţi, pe independenţi, dar şi pe republicanii nemulţumiţi de politica lui George W. Bush. Pentru mulţi americani, ultimii opt ani reprezintă o epocă de cinism politic, iar Obama încarnează speranţa şi renaşterea visului american, cu o societate egalitară în drepturi, multi rasială. Dacă Partidul Democrat îl va învesti, el este cel care va reuşi să estompeze diferenţele în clişeul ?alb versus negru?, încă foarte prezent în societate. Deopotrivă alb şi negru, el insistă mai puţin pe drepturile civile, dar insistă pe valorile umane, universale şi individuale. Presa l-a comparat deja cu Martin Luther King şi cu preşedintele aboliţionist Abraham Lincoln.
Ella Moroiu, Antena3.ro
