Dorel Oroş, salariu 10.000 de euro: "Nu este mult, mai ales că nu primesc nici măcar tichete de masă"

În plină criză mondială, dar şi în scandal al majorării unor salarii ale bugetarilor, guvernul a eliminat limita maximă a salariilor directorilor din companiile de stat. Acestea au crescut cu până la de trei ori, fiind stabilite acum de Consiliile de Administraţie, ai căror membri sunt plătiţi cu 20 la sută din leafa directorului.
O ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern în luna august elimină obligativitatea ca salariile directorilor din companiile de stat să fie cel mult egale cu cel al unui secretar de stat, prevedere impusă în anul 2001. Potrivit actualei ordonanţe, salariile directorilor se stabilesc de către Consiliile de Administraţie ai căror membri primesc lunar indemnizaţii reprezentând 20 la sută din salariul directorului, deci au un interes direct să-i stabilească un salariu cât mai mare. Guvernul a motivat această modificare prin faptul că vrea să unifice modul de salarizare a managerilor companiilor private cu cel din companiile de stat. Cotidianul scrie despre noile salarii ale unor directori de companii publice şi a constatat că acestea au crescut cu un indice cuprins între 100 şi 200 la sută. La acestea se adaugă sporurile legale, salarii compensatorii în caz de concediere înainte de expirarea mandatului şi o primă de 12 salarii pe an dacă acesta îşi îndeplineşte criteriile de performanţă.
Astfel, liberalul Dorel Oroş, noul şef al Romsilva, are acum un salariu de 30.790 de lei. Acest salariu a fost stabilit de Consiliul de Administraţie al Regiei, întrunit imediat după numirea în funcţie a lui Oroş, în luna august. El consideră că nu este un salariu mare, mai ales că trebuie să plătească impozite şi nici nu are unele avantaje pe care le au alţi salariaţi. ?Nu este mult, mai ales că nu primesc nici măcar tichete de masă?, s-a plâns directorul general al RNP. Spre comparaţie, Oroş a câştigat anul trecut, cât a fost directorul Direcţiei Silvice Zalău, doar ceva mai mult decât primeşte acum într-o lună- potrivit declaraţiei sale de avere, în 2007, Oroş a câştigat din salariul de director 37.533 de lei.
În plus, Oroş va beneficia de o primă foarte importantă la finalul acestui an. Aceasta întrucât există o reglementare legală foarte avantajoasă potrivit căreia directorului i se poate acorda un premiu anual în valoare de cel mult 12 remuneraţii brute lunare, proporţional cu gradul global de depăşire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă stabilite prin contractul de mandat. În acest fel, salariul anual al directorului general al Romsilva se dublează, ajungând la 720.000 de lei, adică 200.000 de euro, scrie Cotidianul.
La cei 720.000 de lei din bugetul statului se adaugă sumele care le revin membrilor Consiliului de Administraţie. Astfel, cei nouă care au decis salariul lui Oroş au dreptul lunar la 20% din suma cuvenită directorului general drept salariu. În acest fel, fiecare primeşte lunar 6.000 de lei.
Un alt exemplu este directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), Dan Mihai Toader, care şi-a renegociat cu membrii Consiliului de Administraţie cuantumul remuneraţiei lunare. Acum el are o leafă lunară de 20.000 de lei. În 2005, directorul general al CNPR avea un venit lunar net de 3.805 lei, iar în 2006, de 7.251 de lei. Exmplele continuă cu directorii din Ministerului Transportului, unde remuneraţia-tip este de 15.000 de lei, dar aceasta se poate dubla, în caz că se îndeplinesc indicatorii de performanţă stabiliţi. In cazul în care aceşti indicatori de eficacitate nu sunt atinşi. Salariul se diminuează , dar nu mai mult de 30%.
Ministerul în cauză a secretizat orice informaţii privitoare la contractele de mandat ale directorilor, refuzând să facă publice contractele, remuneraţiile directorilor şi criteriile de performanţă. Surse ale publiaţiei citate afirmă că la sumele din contracte se aplică sporul de vechime de 25% şi cel de conducere de 50%. Dacă se ia în calcul şi prima anuală de 12 salarii, rezultă că un director poate ajunge la 41.000 de lei pe lună, adică peste 10.000 de euro.
In acest context, avertizările unor specialişti români par desuete. Bogdan Baltazar, una dintre cele mai respectate voci din domeniul bancar, avertiza, în ?Evenimentul Zilei?, că o eventuală creştere a salariilor ?ar fi o demenţă colectivă, în condiţiile în care toată lumea e prudentă, încearcă să colmateze găurile, să intre într-o anumită normalitate. Noi ne facem singuri rău?.
Citiţi şi Doi foşti angajaţi ai CNI sunt plătiţi pentru funcţii pe care nu le mai deţin
Antena3.ro