DNA: Modificările propuse pentru codurile penale încurajează abuzurile funcționarilor

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată că modificările propuse la Codul penal (CP) şi la Codul de procedură penală (CPP) încurajează "conduita abuzivă a funcţionarilor", punctând că, în perioada 2014-2016, peste o mie de persoane fizice şi juridice au fost deferite justiţiei pentru abuz în serviciu, prejudiciile cauzate prin activitatea infracţională depăşind un miliard de euro, potrivit Agerpres.

"De exemplu, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor sunt de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro). În prezent se află în lucru la DNA 2.151 de dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu", arată DNA într-un comunicat.

Potrivit documentului, DNA a întocmit o analiză a impactului pe care adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a modificărilor CP şi CPP o va avea asupra dosarelor penale aflate în curs de instrumentare şi în proces de judecare.

"Această analiză a fost făcută în condiţiile în care, după transmiterea, la Ministerul Justiţiei, la data de 20 ianuarie 2017, a unui punct de vedere argumentat referitor la modificările propuse la Codul penal şi la Codul de Procedură penală, până astăzi nu s-a conturat o perspectivă şi o formă, alta decât cea iniţială, în care ar urma să fie modificate cele două proiecte care, între altele, ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu - fapte asimilate infracţiunilor de corupţie. În plus, de aceste modificări vor avea de profitat şi persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar şi pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetaţi sau trimişi în judecată", se precizează în comunicat.

DNA arată, în context, că pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu scade "nejustificat de mult", de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, punctând că o serie de procese şi anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripţie care, de asemenea, scade la 5 ani.

"Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu. (...) În faţa acestei realităţi, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanţă, cât şi în momentul executării efective a pedepsei. Or, prin noua reglementare va fi încurajată conduita abuzivă a funcţionarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate şi de probitate a acestora în soluţionarea unor drepturi şi interese ale persoanelor fizice sau juridice", precizează DNA.

În privinţa limitei de 200.000 de lei, aceasta este stabilită, conform sursei citate, "în mod arbitrar".

"Limita de 200.000 lei nu are nicio legătură cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate", se menţionează în document.

Totodată, DNA atrage atenţia că orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată.

"Toate dosarele aflate deja pe rolul instanţelor, având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal", se mai arată în comunicat.