În motivare, DNA este aspru criticată, iar unul dintre motivele expuse este că instituția nu a dovedit că Sorina Pintea voia să se sustragă, mai ales că era stare de urgență.
"Această motivare, în opinia mea, dovedește că a existat un exces asupra Sorinei Pintea, săvârșit de DNA atunci când a arestat-o și când a cerut măsurile, inclusiv aceasta de control judiciar, pentru a face 'terci' persoana fostului ministru al sănătății.
De ce spun asta - pentru că dacă acest judecător a constat acum prin această încheiere că Sorina Pintea nu era un pericol pentru ordinea publică, deci nu se justifica cercetarea ei în stare de arest și că restricțiile DNA-ului au fost citez 'deosebit de severe, neținând cont de persoana inculpatei și de problemele grave de sănătate ale acesteia' e clar după părerea mea că DNA-ul a abuzat de putere pentru a face capital de imagine", a spus jurnalistul Antena 3 Adina Anghelescu, în exclusivitate pentru Antena 3.
"Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – nu a făcut nicio dovadă cu privire la vreo eventuală încercare de sustragere a inculpatei.
Acest risc este inexistent şi în condiţiile restricţiilor generate de starea de urgenţă dar şi a celor subsecvente generate de starea de alertă, acestea făcând practic imposibilă părăsirea teritoriului ţării şi limitând drastic deplasările în interiorul teritoriului naţional.
Direcţia Naţională Anticorupţie nu a dovedit că exisă vreo încercare de influenţare a martorilor ori de îngreunare a bunei desfăşurări a procesului penal din partea inculpatei.
Mai mult de atât, odată cu sesizarea instanţei cu rechizitoriu, materialul probator administrat în cursul urmăririi penale fiind depus la dosarul cauzei, nu mai există vreo posibilitate practică de alterare/influenţare a materialului probator ori a declaraţiilor martorilor.
Cât priveşte pe inculpatul ………. nici în privinţa acestuia nu există vreun risc de influenţare deoarece acesta a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind sesizat Tribunalul Bucureşti cu un dosar separat.
Nu poate fi reţinut nici pericolul social concret pentru ordinea publică pentru următoarele motive:
Este adevărat că acuzaţiile aduse inculpatei sunt grave, dar aceasta se bucură de prezumţia de nevinovăţie, astfel că aceste acuzaţii nu îi afectează dreptul de a fi judecată în stare de libertate dacă nu există pericol social concret pentru ordinea publică.
Ori, se observă că societatea civilă, colectivitatea, opinia publică, nu ar fi real zdruncinată, tulburată, deranjată, nu s - ar crea un sentiment de temere sau insecuritate socială prin judecarea inculpatei în stare de libertate.
Dacă la început cauza a fost mediatizată puternic, la acest moment, în contextul deplasării agendei publice către combaterea pandemiei cu virusul Covid – 19, această mediatizare şi – a pierdut mult din acuitate şi actualitate.
În plus, nimic din conduita inculpatei nu face credibilă vreo eventuală repetare a unor fapte de natura celor de care este acuzată ( şi pentru care, benficiază de prezumţia de nevinovăţie )", precizează instanța, în motivare.
