DNA cere urmărirea penală pentru Titus Corlăţean. Acuzațiile sunt de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Este vorba despre dosarul Diaspora, deschis după alegerile prezidențiale din 2014.
UPDATE 14.18 - Cererea DNA de urmărire penală pentru Titus Corlăţean a ajuns la cabinetul președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
UPDATE 14.05 - Laura Codruța Kovesi, dezvăluiri despre dosarul Diaspora: Au fost audiați și ambasadori
UPDATE 12.50 - Procurorul general Augustin Lazăr a solicitat luni Senatului să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de Titus Corlăţean, fost ministru de Externe, în dosarul votului din diaspora.
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Senatului să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de Corlăţean Titus, fost ministru al afacerilor externe, actual membru al Senatului, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu (...) şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale (...). Faptele reţinute în sarcina acestuia formează obiectul unui dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie", se precizează într-un comunicat al PÎCCJ emis luni.
UPDATE 12.01 - Dragnea, despre urmărirea penală a lui Corlățean: Nu mă așteptam la asta
UPDATE 11.22 - Senatorul PSD Titus Corlățean, fost ministru de Externe, a fost contactat luni de reporterii Antena 3, dar nu a dorit să comenteze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul său în dosarul Diaspora.
”Nu comentez cererea”, a spus Corlățean.
----------------------------
Știrea inițială 10.41
Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, cere sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale faţă de senatorul Titus Corlăţean, fost ministru de Externe, în dosarul Diaspora.
Este un dosar legat de felul în care s-a votat în diaspora în 2014, iar Titus Corlățean, ministru de Externe la acea vreme, este acuzat de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
”În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, se arată în comunicatul emis luni de Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Solicitarea urmează să fie dezbătută în Comisia juridică a senatorilor, urmând ca rezultatul și raportul celor din comisie să fie supus la vot.
Având în vedere că este vacanță electorală, solicitarea ar putea fi discutată cel mai devreme pe 6 iunie.
Cercetările în acest dosar au fost demarate după alegerile prezidențiale din 2014, dar au stagnat, iar acum DNA merge mai departe. Corlățean este acuzat că ar fi împiedicat persoanele să meargă la vot. În diaspora, susțin procurorii DNA, trendul era în defavoarea candidatului de la PSD.
”Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.
Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia”, se mai arată în documentul amintit.
Către Senatul României au fost trimise 19 volume din dosar, pentru a susţine cererea de începere a urmăririi penale.
Comunicatul DNA
În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de CORLĂȚEAN TITUS, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul,
- împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean Titus, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.
Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.
Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.
Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.
Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:
- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
- organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
