DNA arată cum corupea Sebastian Ghiţă alegătorii: cu tigăi cumpărate de pe piaţa neagră

DNA a anunţat miercuri, într-un comunicat de presă, că a fost extinsă acţiunea penală faţă de Sebastian Ghiţă, pentru infracţiunile de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată.  Aceste noi infracţiuni se adaugă celei iniţial reţinute în sarcina lui Sebastian Ghiţă, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Procurorii deţin probe potrivit cărora, în perioada 2000-2015, Sebastian Ghiţă a obţinut nelegal importante sume de bani, prin traficarea influenţei, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale.

O parte din sumele de bani obţinute ilicit ar fi fost folosită de Sebastian Ghiţă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obţinut un mandat de deputat, dar şi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.

Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obţinute ilicit prin trafic de influenţă sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienţei lor şi păstrate în conturile societăţilor controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiţă, la momente diferite, "pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice".

"Astfel, în concret, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2012, când inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a candidat şi a câştigat un post în Camera Deputaţilor, o parte din banii "economisiţi" în modalitatea arătată, în cuantum de 279.000 lei, au fost extraşi şi folosiţi pentru achiziţionarea de pe piaţa neagră de aşa-zise materiale electorale (de exemplu tigăi), ce au fost utilizate pentru a determina un număr important de persoane să îl voteze", au mai arătat procurorii.

Pentru justificarea aparentă a cheltuielilor, ar fi fost întocmite documente fictive prin intermediul societăţilor controlate de Sebastian Ghiţă.

Procurorii susţin că Sebastian Ghiţă ar fi conceput, iniţiat şi coordonat o activitate de corupere a alegătorilor din Republica Moldova, la alegerile prezidenţiale din anul 2014, pentru votarea lui Victor Ponta.

"Suma remisă de inculpat pentru influenţarea opţiunilor electorale a fost în cuantum de 350.000 euro", potrivit DNA.

Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiţă s-a folosit de funcţia de deputat pentru a-l determina pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăţi către SC Grossman Engineering Group SRL.

Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiţă controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuţi, 54 de firme pe care le-a deţinut până în anul 2012. Operaţiunile efectuate de Ghiţă prin intermediul acestor societăţi sunt incompatibile cu funcţia de deputat.

În baza noilor probe şi a extinderii acţiunii penale faţă de Sebastian Ghiţă, procurorii DNA Ploieşti au modificat unele dintre obligaţile controlului judiciar, deputatul având interdicţie să desfăşoare activitate în calitatea de deputat, "în exercitarea căreia a săvârşit fapta", dar şi să părăsească localitatea Ploieşti fără a avea încuviinţarea prealabilă a anchetatorilor.