"Astăzi (n.r. - luni) vom avea o întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Europene şi împreună cu autorităţile române va fi prezentă şi Poşta Belgiană, care este interesantă de cumpărarea Poştei Române. Subiectul este să eliminăm obstacole în calea privatizării Poştei Române, în speţă suspiciuni privind acordarea în trecut sau în prezent a unor ajutoare de stat", a spus Chiriţoiu. Preşedintele Consiliului Concurenţei a adăugat că Poşta Belgiană vrea să se asigure că nu există riscul să fie sancţionată pentru lucruri făcute în trecut de Poşta Română şi să discute despre o posibilă conversie în acţiuni a datoriilor pe care le are Poşta către bugetul de stat.
"Poşta Belgiană vrea să se asigure că nu există riscul să fie sancţionată, să cumpere Poşta Română şi să se trezească după un an sau doi ani că primeşte o amendă pentru lucruri făcute în trecut de Poşta Română. Discutăm şi despre o conversie a datoriilor pe care le are Poşta Română către bugetul de stat în acţiuni, deci în esenţă o eliminarea a datoriilor pe care le are Poşta Română în momentul de faţă către bugetul de stat tocmai pentru a o face mai atractivă în vederea privatizării", a spus Bogdan Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, Poşta Belgiană ar fi interesată şi de finalizarea investigaţiilor Consiliul Concurenţei privind legislaţia naţională a concurenţei în privinţa Poştei Române. "Poşta Belgiană ar fi interesată şi de finalizarea investigaţiilor pe care le are Consiliul Concurenţei din punct de vedere al legii naţionale a concurenţei în privinţa Poştei Române, lucru în care suntem avansaţi şi în termen scurt vom finaliza investigaţia care este în curs. Dar grosul discuţiilor este să se asigure că nu există probleme din trecut sau că se rezolvă problemele din trecut şi că ceea ce vrea statul român de la Poştă în momentul de faţă, faptul că i-a încredinţat distribuţia pensiilor, faptul că i-a încredinţat distribuţia scrisorilor către populaţie, că aceste încredinţări sunt avantajoase pentru Poşta Română şi compatibile cu legislaţia european", a menţionat Chiriţoiu.
Întrebat dacă faptul că este un singur ofertant creează statului român o poziţie de vulnerabilitate, Bogdan Chiriţoiu a spus că "evident că nu este o mare fericire" negocierea cu un singur ofertant, dar a fost o procedură deschisă, iar prima dată când statul a dorit să vândă Poşta Română nu a venit nimeni, iar apoi, după reluarea procedurii, doar Poşta Belgiană s-a arătat interesată. Întrebat şi dacă discuţiile cu oficialii europeni vor viza şi problema reglementării concedierilor pe care noul proprietar al Poştei Române ar putea să le facă în cazul unei posibile privatizări, Chiriţoiu a afirmat că legal nu pot fi purtate astfel de discuţii:
"Legal nu avem voie să avem genul acesta de discuţii. În principiu, statul, proprietarul, vinde o companie, cel care o cumpără face ceea ce este eficient economic să facă cu ea, îşi va dimensiona personalul, după cum va crede de cuviinţă. Evident că dacă se va ajunge la concedieri, deşi Poşta Română a efectuat o serie de concedieri, ceea ce a şi ajutat la îmbunătăţirea activităţii financiare în momentul de faţă, dacă se va ajunge, există legislaţie socială care prevede plăţile compensatorii pe care le primesc cei care sunt concediaţi, măsurile de sprijin pe care statul le poate acorda pentru recalificarea lor ca să îi ajute să îşi găsească alte locuri de muncă. Deci sunt o serie de instrumente care există pentru a rezolva problemele sociale. Dar în tranzacţia asta legea europeană ne obligă, când vinzi o companie, să ne uităm numai la analiza economică, numai la rentabilitate".
La începutul lunii februarie, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a acceptat oferta neangajantă depusă de operatorul belgian de servicii poştale bpost pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute la Compania Naţională Poşta Română.
"În urma analizei detaliate a documentelor depuse de compania belgiană bpost, Comisia de Privatizare a concluzionat că acesta răspunde cerinţelor din caietul de sarcini. Invităm ofertantul să continue procedurile de due-diligence pentru a trece la următoarea etapă, cea a depunerii unei oferte ferme de achiziţionare a pachetului majoritar la Poşta Română. Operatorul naţional de servicii poştale a încheiat anul 2014 cu un profit substanţial, după şase ani de pierderi consecutive, şi a demonstrat că poate fi un activ valorors pentru un investitor strategic", declara ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu.
"În paralel cu etapa de due diligence, MSI intenţionează să finalizeze conversia datoriilor Poştei Române către stat în acţiuni, decizie care va creşte atractivitatea companiei", precizau reprezentanţii MSI.
La finele lunii septembrie 2014, bpost a depus singura ofertă neangajantă pentru cumpărarea a 51% din acţiunile companiei Poşta Română.
Privatizarea va avea loc printr-o majorare de capital cu aport de capital privat. Aceasta presupune dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acţiuni a creanţelor statului faţă de companie.
Prima încercare de privatizare a Poştei a avut loc în 2013, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini. Fostul şef al Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat atunci că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală au îndepărtat potenţialii investitori. La finele anului 2013, datoriile totale ale Poştei însumau 778,1 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.
În decembrie 2014 MSI a anunţat că Poşta Română va încheia anul 2014 cu un profit operaţional de 74,3 milioane de lei, comparativ cu o pierdere de 35 milioane de lei în 2013. În perioada 2008-2013, compania a consemnat pierderi în fiecare an, care au atins cumulat aproape 560 milioane de lei. MSI deţine un pachet de acţiuni reprezentând 75% din capitalul social al CNPR, restul acţiunilor revenind Fondului Proprietatea.
Statul belgian controlează peste 50% din acţiunile companiei bpost, diferenţa de 49,54% fiind în posesia unor investitori privaţi.
