România a fost vizată de acțiuni de sabotaj și atacuri hibride specifice Rusiei. Este concluzia DIICOT, exprimată în raportul activității Direcției anti-terorism pentru anul 2024. Prin aceste acțiuni Rusia a vrut să testeze capacitățile statelor membre NATO și să găsească eventuale vulnerabilități pe care le-ar putea exploata în favoarea sa, a mai scris instituția. DIICOT a explicat în raport cum și-a schimbat Rusia tactica, dar și pericolul reprezentat de riscul radicalizării unor români, care susțin organizația teroristă Stat Islamic.
„Pe parcursul anului 2024, atât România, cât și alte țări europene, au fost vizate de diferite acțiuni de «sabotaj» specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosește în România, precum și în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puțin 50 de incidente au avut loc în 13 țări din Europa, care ar putea fi operațiuni hibride rusești”, se arată în raportul publicat de DIICOT.
Direcția anti-terorism a precizat că astfel de acțiuni hibride includ sabotaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, dar și atacuri asupra infrastructurii subacvatice, cum au fost cele din Marea Baltică.
„Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deși evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informații ruse”, se arată în raportul DIICOT.
Rusia testează capacitatea de apărare a statelor NATO
Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură și de a se aglomera cu dosare anchetatorii din statele occidentale, mai susține DIICOT.
În România „se constată o ușoară creștere a numărului cauzelor în care instituțiile și autoritățile cu atribuții în domeniul securității naționale au sesizat comiterea unor infracțiuni având ca obiect divulgarea informațiilor secrete de stat”, a precizat instituția.
De asemenea, DIICOT a atras atenția că Rusia și-a schimbat tactica. Nu mai trimite spioni pe teritoriile statelor vizate, ci recrutează pe rețelele sociale diverși indivizi care contra unor sume de bani sunt dispuși să primească ordine de la ruși.
„Candidaţii sunt recrutaţi pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a ţărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură şi de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale", a explicat DIICOT.
Este și cazul columbianului, arestat în România, după ce a venit la București ca să arunce în aer sau să incendieze obiective de securitate națională, precum două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de reglare/măsurare gaze naturale din Ilfov.
În România există susținători ai organizației Stat Islamic
Conform DIICOT, România nu s-a confruntat anul trecut cu o ameninţare teroristă concretă şi nu au existat atacuri teroriste, dar propaganda organizaţiei Stat Islamic strânge susținători în țara noastră.
„La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Ameninţarea teroristă este corelată cu evoluţiile din spaţiile externe privind entităţi teroriste străine şi cu fluxul de migranţi. Susţinătorii din România ai unor organizaţii teroriste au continuat să deruleze doar unele activităţi de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistenţă şi amploare”, a notat DIICOT.
Un pericol îl reprezintă însă radicalizarea cetățenilor români, care intră în contact cu propaganda făcută de această organizație teroristă.
„În continuare, (auto) radicalizarea unor cetăţeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activităţi de propagandă pentru organizaţii teroriste străine cu ideologie islamistă (DAESH/Statul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfăşurarea activităţilor infracţionale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore/adolescenţii şi tinerii", mai spun procurorii.
Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de traversare a frontierelor naţionale de către persoane asociate sau susţinătoare ale entităţilor teroriste sau radicale.
„Atacatorii singulari, izolaţi („lupi singuratici” n.red), reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste, iar utilizarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situaţii să fie dificil de identificat, prevenit şi contracarat de către autorităţi. Se constată o uşoară creştere a numărului cauzelor în care instituţiile şi autorităţile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au sesizat comiterea unor infracţiuni având ca obiect divulgarea informaţiilor secrete de stat", se mai arată în raportul de activitate.
DIICOT a a avut de soluţionat în 2024 94 de cauze privind infracțiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, dintre care patru dosare au fost transmise în instanţă, cu 15 inculpaţi trimişi în judecată.
Anchetă „Die Zeit”: Rusia a efectuat 50 de atacuri hibride în 13 țări europene, inclusiv România
