În presa acelor vremuri, Crăciunul era ca şi inexistent. Moş Gerilă deţinea prim-planul alături de Revelion, un moment excelent pentru a trece în revistă realizările clasei muncitoare.
În ciuda interdicţiilor, puţini români erau cei care respectau indicaţiile partidului. Pregătirile pentru sărbători începeau oficial pe data de 27 decembrie, dar pomul de iarnă era gata din ajunul Crăciunului, chiar dacă stătea ascuns în spatele draperiilor. Decoraţiunile erau scumpe, aşa ca cei mici le făceau la şcoală, din hârtie colorată. Cât despre cadouri.. portocalele şi bananele erau uneori agăţate în pom, alături de bomboane.
Masa festivă se desfăşura de multe ori în linişte, mai ales dacă se mai întâmpla să se ia lumina.
Iar momentul culminat al sărbătorilor de iarnă în comunism nu putea fi decât discursul de La Mulţi Ani al lui Nicolae Ceauşescu.