Împreună cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, au dezvăluit planul de a instala 10.000 de detectoare de fum și monoxid de carbon în casele cetățenilor români în lunile următoare.
"Rostul campaniei este să instalăm 10.000 de detectoare de fum şi monoxid de carbon, cu sprijinul E.ON şi Delgaz Grid, care ne-au asigurat aceste detectoare. Detectoarele au o garanţie de zece ani. Nu avem cum să acoperim nevoile. Noi am stabilit nişte criterii şi sunt următoarele judeţe: Alba, Braşov, Caraş Severin, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea, pe baza unor date statistice pe care le-am obţinut de la IGSU. În fiecare judeţ, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă împreună cu autorităţile publice locale vor alege între 10 şi 15 localităţi. În cele 10 – 15 localităţi urmează ulterior să se discute cu cetăţenii şi cetăţenii doritori, nu este obligatoriu, să se instaleze la ei astfel de detectoare, pot obţine un detector de fum şi eventual de monoxid de carbon, aici depinde de evaluarea nevoilor", a explicat Arafat.
Potrivit lui Raed Arafat, ţinta acestei campanii sunt casele mai vechi, dar şi cele în care locuiesc bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau mulţi copii.
"Ţinta noastră sunt casele mai vechi, nu putem în casele de o singură cameră, de exemplu, că o să sune tot timpul chiar şi în mod fals, dar casele mai vechi, casele în care sunt bătrâni, în care sunt persoane cu dizabilităţi, în care sunt mulţi copii, asta este ţinta noastră.
Dar ţinta noastră din spatele acestei campanii este puterea exemplului şi încurajarea oamenilor să îşi achiziţioneze astfel de detectoare care nu sunt scumpe deloc, este câteva euro un detector, depinde calitate, de caracteristici, dar să achiziţioneze aceste detectoare şi să şi le monteze în casele lor", a mai afirmat şeful DSU.
Citește și
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că această campanie va salva vieţi.
"Particip cu convingerea că această campanie va salva vieţi. De regulă, când vorbim de intervenţii în situaţii de urgenţă, de exemplu, incendii sau dezastre, dar astăzi ne concentrăm pe incendii, care pot fi la rândul lor cauzate de alte dezastre, inclusiv naturale, ne imaginăm pompierii care intervin cu utilajele lor, cu instalaţiile lor, cu mijloacele lor, dar şi cu eroism şi nu de puţine ori cu sacrificiu pentru protejarea cetăţenilor, pentru salvarea vieţii lor. Este firesc să ne imaginăm astfel de contexte pentru că aşa se întâmplă în realitate. Dar eu propun să ne imaginăm astăzi şi un altfel de context. Să plecăm de la două cifre. Să ne imaginăm o cifră a acţiunilor de prevenţie şi apoi altă cifră a evenimentelor. Cu cât această cifră a acţiunilor de prevenţie creşte, cu atât cifra evenimentelor scade. Dacă cifra evenimentelor scade în mod corespunzător scade şi numărul de intervenţii. Dacă numărul de intervenţii scade, scad şi riscurile, scad costurile, dar în acelaşi cresc şansele cetăţenilor de a fi feriţi de evenimente care le pun viaţa în pericol. Este o corelaţie atât de simplă între acţiunea de prevenţie şi salvarea vieţilor", a declarat Predoiu.
