Săpăturile arheologice s-au desfăşurat sub coordonarea profesorului universitar dr. Ioan Piso, de la Universitatea Babeş-Bolyai” din Cluj, care a explicat importanţa şi semnificaţia celor două descoperiri: ''Ne aflãm în faţa celui mai important monument din Dacia, din punct de vedere politic şi religios. Sarmizegetusa fiind o copie a Romei, trebuia să-şi aibă propriul Capitoliu. Acest Capitoliu din Sarmizegetusa, primul din Provincie, a fost înălţat pe la anul 150 d.Ch. Jupiter trebuia să se afle la înălţime. De pe tronul lui, trebuia sã vadã meterezele zidurilor pe care urma sã le apere'', a declarat coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, profesorul Ioan Piso.
Cea de-a doua descoperire făcută în acest an este templul lui Iarhibol, o divinitate a soareleui din Parlmyra siriană. Sub acest templu a fost decoperită o cameră unde, pe o porţiune de un metru, s-a păstrat o pictură. Profesorul Ovidiu Ţentea, arheolog la Muzeul de Istorie al României, a declarat că pictura este foarte bine păstrată, luând în considerare vechimea ei. Acesta va fi recondiţionată şi apoi reconstituită pe calculator.
Deşi anul acesta a fost unul bogat în descoperiri arheologice, Ioan Piso a mai declarat că, până în prezent, săpăturile făcute nu acoperă decât decât 5% din ceea ce a mai rămas de descoperit la Sarmisegetusa. Primele săpături la Ulpia Traiana Sarmisegetusa au fost făcute intre anii 1924-1937.
Antena3.ro
