Descoperirea uriaşă din mijlocul unei mari autostrăzi din România. "Sunt vechi de 3.000 de ani şi le-am găsit acum"

În cele mai neaşteptate locuri ies la iveală mărturii impresionante ale istoriei şi culturii oamenilor care au trăit pe teritoriul ţării noastre. Spre exemplu, pe şantierul autostrăzii Lugoj-Deva arheologii au descoperit peste 50 de morminte de incineraţie vechi de peste 3000 de ani, vase de lut şi râşniţe de piatră folosite în ritualul funerar, sute de locuinţe din secolul XIII înainte de Christos.

Cele cincizeci de morminte dezgropate în satul Păru alcătuiesc cea mai mare necropolă a unui grup cultural din epoca bronzului, descoperită până astăzi.



Profesorul Draşovean a realizat raportul tehnic necesar emiterii certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru infrastructura de transport de interes naţional, cerut de lege. Conform documentului oficial, cercetările arheologice preventive efectuate în vara anului trecut pe tronsonul autostrăzii Lugoj-Deva (segmentul Belinţ-Traian Vuia) au condus la descoperirea şi cercetarea a mai mult de şase situri care se datează în epoca bronzului, perioada romană şi medievală, scrie site-ul tion.ro.

În acest moment materialele arheologice sunt prelucrate de specialiştii de la Muzeul Banatului care intenţionează să le publice în cadrul unor monografii.



„Printre cele mai importante situri este cel descoperit în localitatea Păru care aparţine epocii bronzului, grupului cultural Balta Sărată, datat, prin metode clasice, în secolele XIII-XII în. Chr. Au fost cercetare peste 500 de complexe arheologice, gropi ale unor locuinţe, gropi din care a fost extras lutul necesar construirii locuinţelor, precum şi peste 50 de morminte de incineraţie, fiind, până în acest moment, cea mai mare necropolă a purtătorilor acestui grup cultural".

Potrivit profesorului coordonator, Florin Draşovean, înaintaşii bănăţenilor erau arşi pe rug, atunci când mureau, într-un ritual funerar. Familia şi rudele asistau la "banchetul mortuar", iar atunci când cadavrul ajungea cenuşă, participanţii la ceremonial spărgeau vasele din care au mâncat şi au băut, apoi depuneau rămăşiţele defunctului şi cioburile adunate de pe jos într-o groapă circulară.