În plină expansiune economică, în timp ce toţi ne spun că România intră în era digitală cu ajutorul banilor europeni, dacă privim mai atent, constatăm că ne împiedicăm la tot pasul de tot felul de detalii care în definitiv duc la eşec. Iată de ce România nu va avea curând cărți de identitate electronice și riscă să piardă și 150 de milioane de euro din PNRR.
Mega-proiectul Cărţilor de Identitate Electronice pare îngheţat în licitaţii şi mai ales contestaţii. Jurnaliştii de la Panorama au făcut o analiză amplă şi au descoperit că statul român este la un pas să piardă 150 de milioane de Euro, bani din PNRR.
În 2021, era emis primul buletin electronic, în Cluj, în cadrul unui program pilot. De atunci, însă, ne-am împotmolit.
Prima problemă, plasticul şi cipurile folosite în producţia noilor cărţi de identitate. Din cauza crizei globale a microcipurilor, Guvernul a cerut renegocierea PNRR şi singuri am solicitat reducerea sumei alocate iniţial de la 200 la 150 de milioane de euro, invocând întârzieri majore de materie primă.
De abia în iulie 2022 a fost lansată prima licitaţie publică de către Imprimeria Naţională pentru plasticul necesar confecţionării buletinelor electronice şi cipuri.
În februarie 2023, a fost desemnat şi câştigătorul, grupul Idemia, o multinaţională din Franţa.
Dar vine al doilea blocaj şi anume achiziţionarea infrastructurii PKI, adică toată infrastructura necesară gestionării şi criptării certificatelor digitale. În acest caz, licitaţia a fost lansată în iulie 2022, dar nici pănă acum nu este finalizată. Procedura este blocată de contestaţia depusă de o asociere de trei firme respectiv Trans Speed, Bit4Id şi Dendrio Solutions. Specialiștii spun că sunt interese din toate părţie, atât de natură comercială din partea companiilor cât şi interese politice, de promovarea a unor companii care oferă astfel de servicii. Şi astfel stăm blocaţi în sistem.
Iar până la finalul anului ar trebui să emitem 1,7 milioane de buletine electronice şi, până în 2026, diferenţa până la 5,5 milioane.
Dacă nu, România pierde 150 de milioane de euro din PNRR.
La ce este utilă această carte electronică de identitate? În primul rând, la utilizarea serviciilor publice digitalizate şi la semnătura electronică. Apoi, va ţine loc de card de sănătate şi, peste câţiva ani, va fi necesară pentru călătoriile în ţările UE.
