Rezultate LOTO 6/49, Loto 5/40 și Joker de joi, 21 noiembrie. Numerele extrase și premiile puse în joc
Publicat acum 7 ore si 24 minute
Potrivit expertului, acest tip de comportament își are rădăcinile în școală, unde profesorii nu au reușit să le stimuleze elevilor interesul pentru știință, să le crească respectul pentru munca cercetătorilor și să le dezvolte gândirea critică, fâcându-i astfel încât să discearnă singuri informația și să se ferească de fake news.
"Faptul că noi nu prețuim științele exacte și nu le dăm importanța cuvenită la școală ne face să bagatelizăm situații reale, cum este pandemia de COVID, și să afirmăm că nu există virusul? Punem pe același plan punctul de vedere al unui om de știință și părerea noastră. Și atunci un om care este în zona analfabetismului științific zice: de ce e mai important sau valoros punctul de vedere al unui om de știință decât părerea mea bazată pe niște zvonuri, pe niște povești?
Cineva care e analfabet din punct de vedere științific nu poate înțelege fenomene simple, nu poate distinge cum stau lucrurile în realitate în cazul unor fenomene simple. Aud că sunt tot mai mulți adepți ai teoriei că Pământul e plat. Am crezut că e o poveste până când am întâlnit pe cineva care credea în așa ceva, apoi sunt cei care sunt împotriva vaccinurilor.
Înflorește tipul ăsta de pseudocunoaștere. Astea sunt consecințele analfabetismului științitific. Alfabetizarea științifică e una dintre cele trei componente al alfabetizării funcționale. Dar mi se pare că e foarte periculos în momente ca astea când tu nu mai poți opri extinderea epidemiei pentru că te izbești de limitarea de înțelegere a unei părți a populației, care nu înțelege riscurile, nu crede că lucrurile stau chiar așa în realitate și crede în tot felul de teorii ale conspirației. Noi lucrăm pe aceste chestiuni de ceva vreme, dar nu ne-am dat nici noi seama cât de grave pot fi consecințele", a spus Cristian Hatu, pentru Libertatea.
