Dacă la datele cu caracter personal ale cetăţenilor aveau acces prin temei legal doar organele de poliţie, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informaţii, Parchetul şi Justiţia, conform legii 677/ 2001 referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date pot avea acces la aceste informaţii şi persoanele fizice sau juridice. Ele pot solicita, în baza unor cereri scrise motivate, comunicarea unor date cu caracter personal din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP), referitoare la starea civilă, numele, prenumele, data şi locul naşterii, cât şi prenumele părinţilor persoanelor în cauză, la actele de identitate eliberate respectivelor persoanele despre care sunt solicitate informaţii, precum şi date referitoare la domiciliile şi resedinţele lor şi la codul numeric personal atribuit.
?Legea se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau juridice, române ori străine, de drept public sau de drept privat, indiferent dacă au loc în sectorul public sau în sectorul privat. Astfel, autorităţile şi instituţiile publice centrale, judeţene şi locale, agenţii economici, persoanele fizice sau juridice pot solicita, în baza unor cereri scrise motivate, comunicarea unor date existente în RNEP, pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, iar în cazul persoanelor fizice pentru fructificarea unor drepturi. De asemenea, comunicarea datelor se realizează în limitele expres şi limitativ prevăzute de Legea nr.677/ 2001?, explică pentru Antena3.ro Silviu-Cristian Luncaşu, director general al INEP.
Putem obţine CNP-ul unei persoane doar cu împuternicire de la avocat
Cererea scrisă motivată se referă la faptul că persoana fizică poate solicită transmiterea unor date cu caracter personal prin intermediul unui cabinet individual de avocatură. Acolo este necesară formularea unei cereri scrise, la care va fi anexată împuternicirea avocaţială şi care va fi depusă pentru soluţionare la serviciul public comunitar de a evidenţă a persoanelor pe raza căruia se află sediul cabinetului sau la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia persoana pe care o reprezintă figurează înregistrată cu adresa de domiciliu.
Astfel, la solicitarea scrisă a persoanelor juridice sau fizice pot fi comunicate, din R.N.E.P., date referitoare la numele şi prenumele persoanei vizate, sexul, data naşterii, localitatea de naştere, prenumele părinţilor, codul numeric personal atribuit persoanei respective, statutul civil, date despre domiciliu şi reşedinţă, adică judeţul, localitatea şi sectorul, strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul, precum şi date referitoare la actele de identitate eliberate persoanei în cauză, respectiv tipul, seria, numărul actului de identitate eliberat, serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor emitent, data eliberării, termenul de valabilitate al documentului de identitate, dar şi date privind decesul, mai exact numărul actului, anul şi localitatea.
Serviciul de aflare a datelor altor persoane este contra cost
?Comunicarea datelor din RNEP se efectuează de către Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, respectiv de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, la solicitarea scrisă a persoanelor fizice şi/sau juridice, însoţită de documentele care fac dovada temeiului legal justificat în original sau xerocopii ,,conform cu originalul? semnate în clar şi ştampilate?, mai spune Luncaşu pentru Antena3.ro.
El adaugă pentru Antena3.ro că furnizarea datelor din RNEP se face cu plată, în condiţiile legii. Astfel, este necesar ca solicitantul să facă dovada achitării taxei de verificare, precum şi a timbrului fiscal de 4 lei.
De asemenea, furnizarea unor date cu caracter personal se poate realiza numai după obţinerea, în prealabil, a consimţământului scris al persoanelor vizate, după cum arată legea. Consimţământul persoanei vizate nu este cerut însă în anumite situaţii prevăzute de acelaşi act normativ.
?Nu este nevoie de acordul persoanelor respective când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizata este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înaintea încheierii unui contract sau antecontract. Apoi, când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieţii, integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei vizate ori a unei alte persoane ameninţate, când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale a operatorului sau când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public ori care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care este investit operatorul sau terţul căruia îi sunt dezvăluite datele?, detaliază directorul general al INEP pentru Antena3.ro.
Şi în statele membre ale UE, serviciul funcţionează la fel
El adaugă pentru Antena3.ro că situaţiile care nu necesită consimţământul persoanelor despre care sunt solicitate informaţii mai apar şi când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terţului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiţia ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate, când prelucrarea priveşte date obţinute din documente accesibile publicului, conform legii şi când prelucrarea este făcută exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică, iar datele rămân anonime pe toată durata prelucrării.
În ceea ce priveşte serviciile publice similare de pe teritoriul altor ţări, şi în statele membre ale Uniunii Europene funcţionează aceleaşi principii referitoare la condiţiile exprese şi limitative privind protecţia datelor cu caracter personal, după informaţiile pe care Antena3.ro le-a primit de la INEP.
Paula Safta, Antena3.ro
