Din populaţia stabilă preliminară de peste 19 milioane, 9.764.011 sunt femei, se arată în comunicatul INS. De asemenea, mai mult de jumătate dintre bărbaţi (51,8%) şi dintre femei (53,7%) locuiesc în municipii şi oraşe, iar la nivelul întregii ţări, densitatea populaţiei este de 79,9 locuitori pe kmp.
Judeţele cel mai dens populate sunt Ilfov (230,1 loc/kmp), Prahova (156,0 loc/kmp), Iaşi (132,1 loc/kmp), Dâmboviţa (123,8 loc/kmp), Galaţi (113,6 loc/kmp), Cluj (98,8 loc/kmp), Braşov (94,2 loc/kmp), Constanţa (89,2 loc/kmp).
Densităţile cele mai scăzute s-au înregistrat în judeţele Tulcea (23,7 loc/kmp), Caraş-Severin (32,2 loc/kmp), Harghita (45,9 loc/kmp), Mehedinţi (51,6 loc/kmp) Bistriţa-Năsăud (51,9 loc/kmp), Arad (52,8 loc/kmp), Alba (52,4 loc/kmp) şi Covasna (55,6 loc/kmp).
De asemenea, potrivit datelor preliminare ale recensământului, au fost înregistrate 5.104.662 de clădiri, în care se află 8.450.942 de locuinţe convenţionale, având 22.741.372 de camere de locuit.
Din cele peste 5,1 milioane de clădiri cu locuinţe, 1.364.897 sunt în municipii şi oraşe şi 3.739.765 sunt în comune. În ce priveşte locuinţele convenţionale, 4.583.045 sunt în municipii şi oraşe, iar 3.867.897 sunt în comune. Din totalul camerelor de locuit, 11.418.978 sunt în municipii şi oraşe şi 11.322.394 sunt în comune.
Din totalul preliminar al locuinţelor convenţionale, 66,7% (5.638.465) au alimentare cu apă în locuinţă (91,6% dintre locuinţele din municipii şi oraşe şi 37,2% dintre cele din comune).
Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au alimentare cu apă sunt înregistrate în Bucureşti (96,8%) şi judeţe Braşov (89,5%), Timiş (85,0%), Constanţa (84,7%), Hunedoara (84,0%), Sibiu (82,0%) şi Cluj (80,8%).
La nivel naţional, 84,6% (7.146.931) din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (93,6% în municipii şi oraşe şi 73,9% în comune).
În Bucureşti, 96,2% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătărie în interiorul locuinţei. În 16 judeţe se înregistrează ponderi ridicate (peste 85,0%) ale dotării locuinţelor cu bucătărie, respectiv Timiş, Ilfov, Braşov, Harghita, Covasna, Sibiu, Mureş, Constanţa, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Arad, Cluj, Bihor, Caraş-Severin şi Giurgiu.
Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai trei din cinci locuinţe au cel puţin o baie în interiorul locuinţei (61,9%, respectiv 5.230.511 locuinţe). Discrepanţa dintre medii este mare, 88,0% dintre locuinţele înregistrate în mediul urban şi doar 31,0% dintre cele aflate în mediul rural dispunând de baie în interiorul locuinţei.
În Bucureşti, 95,2% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de baie în interiorul locuinţei. În judeţele Braşov, Constanţa, Hunedoara, Timiş, Cluj şi Sibiu, mai mult de trei sferturi dintre locuinţe au baie în interiorul locuinţei.
Totodată, 65,1% (5.504.450) din totalul locuinţelor convenţionale au instalaţii de canalizare la o reţea publică sau la un sistem propriu, 96,6% (8.166.508) sunt dotate cu instalaţii electrice şi 44,4% (3.755.761) au încălzire centrală (termoficare sau centrală termică proprie).
Structura populaţiei stabile preliminare după religia declarată la recensământ arată că 85,9% dintre persoane sunt de religie ortodoxă; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,5% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,5%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8%. S-au declarat „fără religie” 23,9 mii persoane, care reprezintă 0,1% din totalul populaţiei stabile preliminare; aproximativ aceeaşi pondere deţin şi ateii (numărul acestora fiind de 21, 2 mii persoane).
Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa un milion de persoane, cuprinzând populaţia plecată în străinătate - întreaga familie - pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară şi populaţia necontactată.
Procente mai ridicate (în total număr de locuinţe la nivelul localităţii) s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%).
Datele preliminare (ca şi cele provizorii) ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea principalilor indicatori statistici incluşi în tabelele centralizatoare, întocmite de către recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 105.500 sectoare de recensământ. Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.
Vezi aici date complete despre recensământ 2012.
