România, împreună cu alte cinci state membre, are PIB-ul la aproximativ 70% din media Uniunii Europene.
România are cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și al serviciilor pentru populație. Cu 45% mai mic decât media europeană. Urmează Bulgaria, cu 44% sub media UE și Polonia, cu 40%.
Cel mai ridicat nivel al prețurilor de consum se regăsește în Irlanda, 44% peste media U.E., urmată de Danemarca și Luxemburg.
Ca să ne facem o idee despre puterea noastră de cumpărare, vă dăm următorul exemplu. În Irlanda, unde salariul mediu depășește 20 de mii de lei, costul bunurilor de consum ajunge la 710 lei. Media în Uniunea europeană este de aproape 500 de lei.
Pentru a cumpăra exact aceleași bunuri și servicii, pe care irlandezii dau 700 de lei, Românii scot din buzunar doar 271 de lei. Însă, la noi, salariul mediu era în 2021 de 4 ori mai mic.
100 de euro pentru bunurile de consum în România
Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2021, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 144 euro în Irlanda și 55 euro în România.
Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2021 în România, fiind cu 45% mai mic decât media UE, urmată de Bulgaria (44% sub media UE) și Polonia (40% sub media UE).
În anul 2021, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Irlanda (44% peste media UE), urmată de Danemarca (43% peste media UE), Luxemburg (36% peste media UE) și Suedia (30% peste media UE).
Cel mai ieftin stat pentru grupa “Alimente și băuturi nealcoolice”
Potrivit Comunicatului Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa “Alimente și băuturi nealcoolice” (70%), iar la polul opus se află Luxemburg având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (125%).
Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (65%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (77%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (36%), urmată de Polonia, pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (72%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (38%).
Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (208%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (194%).
Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa “Recreere și cultură”
România are cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa “Recreere și cultură” (63%) dintre țările UE, precum și pentru grupa “Transport” (69%), alături de Bulgaria.
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru la articolele de mobilier și echipamente de uz casnic (68%), precum și la serviciile de cazare și restaurante (46%).
Luxemburg are cel mai mare nivel al prețurilor pentru “Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (126%) dintre statele membre. În ceea ce privește grupa “Transport”, Danemarca și Suedia sunt cele mai scumpe țări din UE (128%). Danemarca se detașează de restul statelor membre, fiind cea mai scumpă țară la grupa “Recreere și cultură “(141%) și la serviciile de cazare și restaurante (154%).
România, împreună cu alte cinci state membre (Polonia, Portugalia,Ungaria, Letonia și Croația), înregistrează valori ale indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, ce se situează în intervalul 70% - 80% față de media Uniunii Europene.
Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2021, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 43% sub media UE.
Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 168%. Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere mare în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.
