Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat de ce s-a aplicat acest procent dar şi ce spun prognozele pentru 2023.
"Noi vorbim de un platou, de fapt. În acest moment vorbim de un platou al inflației și se vede că avem o așezare a inflației cu mici oscilații, de fapt, în jurul valorii de 15 %.
De ce 16.3%? Sunt 2 explicații. Odată luna decembrie o este o lună de consum. Știm cu toții dacă e să facem cumpărături, le facem în decembrie de multe ori.
Adică nimeni nu se uită atât de atent la bani în decembrie cum se uită în alte luni, e o lună de consum prin definiție.
În plus, inflația se calculează în termeni comparativi. Statistic vorbind, luna decembrie anul trecut are un nivel de comparație mai just și în consecință apare această modificare.
Nu însemnă neapărat să ai creșteri de prețuri fantastic de mari, cât în termeni comparativi, ele sunt mari.
Deci nu înseamnă neapărat că vom avea creșteri de prețuri semnificative în decembrie, dar comparația cu decembrie anul trecut când am avut prețuri mult mai mici, este extrem de nefavorabilă acestui procent.
"BNR confirmă explozia preţurilor de sărbători"
De aceea spun cel mai important este nu că avem un vârf de 16%, ci că suntem pe un plafon de inflație. Inflația nu mai crește în termenii puternici pe care i-am avut în această perioadă.
Din păcate asta înseamnă că prețurile rămân mari, nu scad, dar nu mai avem oscilațiile acelea semnificative.
Această inflație depinde foarte mult de ce se întâmplă cu prețurile la energie. Ele expirau în august și dacă expirau plafonările la energie avem creștere.
Acum, de vineri, suntem în discuții la nivelul Guvernului cu noi modificări, noi plafoane la energie. N-am apucat să le includem foarte clar în acest raport de inflație care s-a închis miercuri.
De aceea nici nu le-am luat în calcul şi am rămas cu această prognoză de 11,2 % la finalul anului trecut la finalul viitor.
Dar pe elementele care se conturează acum observăm o scădere mai semnificativă a inflației, adică intrăm pe un trend descendent în trimestrul doi care continuă pe parcursul anului.
Nu mai avem vârful acela în august și dacă se întâmplă așa, vom avea 7,2% la finalul anului şi nu 11,2%.
Dar va fi un an greu. Vom avea inflație mai ales în prima parte a anului în continuare destul de mare. Depindem de energie. Dacă prețul la energie se modifică semnificativ va fi o scădere mai abruptă. Dacă nu suntem la două cifre tot anul.
Eu mă aștept să fie trimestrul III 2023 dacă vom avea ordonanță coerentă și cu efecte la prețurile energie şi la gaze. Dacă nu în 2024 la T1 deja lucrurile sunt certe, evoluțiile merg deja în jos.
"Economisirea în acest moment e păguboasă"
Economisirea în acest moment e păguboasă. De ce spun asta? Pentru că este grevată de inflație. Adică atunci când economisești pui bani deoparte, dar îți mănâncă inflația cumva cel puțin câteva procente.
În mod paradoxal, știu că pare contra-intuitiv, dar să ai un credit acum în plată ești cumva în câștig. Sigur, evit discuția legată de creșterea dobânzii, dar în raport cu puterea de cumpărare, cu inflația care e în creștere, e mai bine să plătești creditul respectiv în perioada asta.
BNR: "Urmează cel mai rău an pentru români. Scumpiri istorice până în 2024"
E important să nu vindem iluzii. Va fi o perioadă grea. Fiecare trebuie să se gospodărească cât poate. Nu există miracole și nici nu există soluții care să schimbe lucrurile de la o lună la alta, nu există așa ceva.
Din păcate, nu are nimeni această capacitate. Vedem celelalte state din Europa cu inflații la fel de mari, dacă nu mult mai mari decât are România.
Referitor la explozia preţurilor la alimente, Dan Suciu a spus:
"E o situație pe care n-am mai întâlnit-o. Acest transfer atât de rapid în produsele alimentare. Și știți care e paradoxul? Ne uităm la celelalte componente ale inflației și vedem la servicii, de exemplu, o creștere moderată.
N-am altă explicație decât acest transfer neașteptat pe o zonă pe care populația a putut să o susțină pentru că vorbim de produse de bază.
Suntem într-o piață europeană unde s-a văzut că am avut o creștere de prețuri pe tot ce înseamnă produse alimentare, pentru că există și acesta influență internațională a prețurilor.
Am dat un grafic astăzi pe site-ul nostru cum au evoluat prețurile la produse alimentare şi cum ar fi evoluat dacă n-am fi avut criza din Ucraina.
Cel puțin 10 % din produsele de bază sunt influențate de criza din Ucraina, de blocajul piețelor din Marea Neagră. Deci există și acea influență.
Plafonarea conduce inevitabil la criză, deci nu. La energie suntem întru cu totul altă situație și de aceea haideți să nu cumpărăm alimentele cu energia", a mai spus Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR, în emisiunea Decisiv de la Antena 3 CNN.
