Dan Adamescu va fi judecat în arest la domiciliu

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis eliberarea din arest preventiv a omului de afaceri Dan Adamescu, urmând ca acesta să fie judecat în arest la domiciliu, într-un dosar în care este acuzat că a mituit doi magistraţi de la Tribunalul Bucureşti.

Omul de afaceri Dan Adamescu şi judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, au fost trimişi în judecată, în 24 iunie, în stare de arest, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.

Judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru, toţi de la Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă, acuzaţi de DNA că primeau bani şi bunuri pentru intervenţii în dosare de insolvenţă, au fost arestaţi preventiv, printr-o decizie luată în 20 mai de Curtea de Apel Bucureşti.

Dan Adamescu a fost arestat în 6 iunie, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, omul de afaceri fiind acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.

Cei patru magistraţi de la Tribunalul Bucureşti au fost suspendaţi din funcţie de Secţia pentru judecători a CSM, în 25 iunie, după ce au fost trimişi în judecată.

În 24 iunie, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe cei patru judecători şi pe Dan Adamescu, în stare de arest, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în stare de libertate, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.

Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu pentru dare de mită.

Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.